Cornul are nevoie si el de taieri de formare pentru a se dezvolta armonios. El se poate conduce in cultura sub forma de tufa, cu trunchi obisnuit sau pitic. Conducerea cu trunchi (0,7 – 0,8 m) se practica in plantatiile comerciale si la pomii izolati din gradini.
Apoi, conducerea cu trunchi jos (35 – 40 cm) corespunde cel mai bine cerintelor biologice ale cornului. Conducerea sub forma de tufa se practica mai mult pe terenurile accidentate, unde rolul cornului este si de fixare a solului.
Pentru formele inalte cu trunchi de 70-90 cm se alege o tulpina dreapta de pe care se taie scurt (la cep) cresterile laterale. In cursul vegetatiei se fac lucrari in verde, inlaturand toti lastarii de la baza plantei, iar cei ce cresc pe tulpina se inlatura o parte, restul ciupindu-se la 2-3 frunze pana la inaltimea de 70-90 cm.
In anul II incep sa apara obisnuit cresteri viguroase, ceea ce face posibila proiectarea coroanei. Astfel, tulpina se scurteaza la 1,1 – 1,2 m, iar in urma interventiei, in partea superioara a tinerei tulpini, din mugurii vegetativi se vor dezvolta 4-5 lastari, din care se vor alege primele ramuri de schelet.
In primavara anului III se lasa in coroana maxim 2-3 ramuri de schelet, la distante de 10-15 cm intre ele, care se scurteaza cu 1/3, iar prelungirea axului se limiteaza la 35 – 40 cm.
In anul IV se mai aleg inca 2-3 ramuri de schelet, astfel ca in final sa existe 4-5 ramuri de ordinul 1, ce trebuie sa imbrace axul cat mai uniform.
In urmatorii ani, ramurile de semischelet ce apar pe ramuri de ordinul 1 se raresc la 25-35 cm, dupa care nu se mai intervine decat pentru a inlatura eventualele cresteri ce mai apar direct din ax sau pe ramurile de schelet.
Pentru pomii pitici se aplica aceeasi tehnologie de formare.
Citeste si: Cornul, cultura care salveaza solurile secetoase si putin fertile
Daca apreciati acest articol, va invitam sa urmariti pagina noastra de Facebook:
Va invitam sa urmariti CultivaProfitabil si pe Google News.
