Modele de afumatoare pentru carne

Daca sunteti interesat de modele de afumatoare pentru carne este bine sa stiti ca acestea se pot realiza din diverse materiale simple precum scandura, tabla, caramida etc. Ele sunt constituite dintr-o incapere (spatiu de afumare) si o vatra de foc pentru arderea surselor de fum.

Afumatoarea, ca instalatie, se deosebeste de sistemul de afumarea produselor expuse la fum in hornuri sau deasupra cosurilor din pod prin faptul ca procesul de afumare e dirijat prin arderea materialului de foc.

In plus, in instalatii se poate efectua un control periodic mai usor al procesului de afumare. In practica, exista diverse modele de instalatii de afumare, care se pot grupa in:

• instalatii de afumare mobile, detasabile, care pot fi mutate;
• instalatii de afumare fixe, care se pastreaza si dupa terminarea actiunii de afumare;

Ambele modele de afumatoare pentru carne prezinta o serie de avantaje si dezavantaje. Va prezentam in randurile de mai jos cele mai populare.

Modele de afumatoare pentru carne mobile

Afumatoarea Cateli-Tirlea (Stefanesti, Arges)

Corpul afumatorii este format dintr-un butoi de tabla caruia i s-au detasat ambele funduri. Unul din capete se asaza pe sol; sub acest capat se sapa o groapa care face legatura cu santul de aducere a fumului.

Vatra de foc se face la o distanta de 70 cm de marginea butoiului si are o forma patrata, cu latura de 50 cm si adancimea de 30 cm.

Produsele se atarna de bare de fier sau de lemn prin niste sfori groase. Elementul de originalitate la aceasta afumatoare este instalarea unei plase de sarma, de grosimea si cu ochiurile asemanatoare celei folosite la cernutul fainii de porumb. Scopul ei este dublu: retinerea bucatilor de carne ce ar putea cadea si a unei parti din funinginea rezultata prin arderea lemnelor.

Acest model de afumatoare se foloseste la temperaturi de 25-30 grade Celsius, cu o durata de 4-6 ore.

Afumatoare pentru carne Chiriac – Blandu (Dobrina, Vaslui)

Acest model de afumatoare pentru carne este realizat dintr-un butoi de tabla cu diametrul de 80 cm, fara funduri si cu o inaltime de 1,10 m, instalat pe sol la o distanta de 1 m de sursa de fum.

Vatra are o firma dreptunghiulara: 35 cm latime si 40 cm lungime, conform cartii Fumul si utilizarea lui in gospodarie, de Vadim Nesterov.

Fumul este dirijat in interiorul butoiului printr-un canal sapat in sol. Canalul se deschide in interior printr-o excavatie cu un diametru de 30 cm, cu pereti oblici, tapisati cu tigla pusa in lungime.

Se practica o afumare semicalda de 5-7 ore si una rece de 3-5 zile, focul intretinandu-se doar ziua, lasandu-l noaptea pana se stinge.

Afumatoarea Galaction – Brasoveanu (Margineni, Neamt)

Instalatia este construita din scandura si are forma unui dulap amenajat in interior cu bare de lemn ce se sprijina lateral pe sipci asezate pe doua nivele – primul la 65 cm de baza, al doilea, cel de sus, la 75 cm de primul.

Vatra de foc este amplasata la 1 m de instalatie, iar fumul este dirijat in interior printr-un sant sapat in sol cu profil patrat (15 cm), acoperit cu o tabla peste care se pune pamant.

Produsele de carne puse la afumat se acopera cu o panza de sac. Pe primul nivel, de jos, se atarna sortimentele din carne destinate consumului din urmatoarele saptamani, pe al doilea nivel se asaza produsele destinate unei pastrari mai indelungate.

Originalitatea acestui model de afumatoare consta in etajarea acesteia ceea ce asigura posibilitatea afumarii unui volum mai mare de produse de carne si permite efectuarea concomitenta a unei afumari partial diferentiata.

Modele de afumatoare pentru carne: Afumatoarea Nitu (Veresti – Suceava)

Aceasta afumatoare este construita din sticla, sub forma de panouri, montate pe rame de fier. Cele 4 panouri se fixeaza in sol la 2-3 cm adancime si se chituiesc pe o lungime de doua treimi de la baza.

Produsele se atarna pe bare prin intermediul sforilor sau a sarmelor si se acopera cu panza de sac. Vatra pentru foce situata la o distanta de 1,30 – 1,50 m, fumul fiind dirijat in interiorul instalatiei printr-un sant sapat in sol.

Modelul acesta prezinta avantajul ca este usor de montat si in perioada nefunctionarii nu necesita spatiu pentru depozitare.

Modele fixe de afumatori

Afumatoarea Tocitu (Valea Doftanei, Prahova)

Instalatia construita din scandura are forma unei gherete si un fundament de beton. Manipularea produselor asezate pe rafturi formate din gratare metalice se face prin intermediul unei usi.

Vatra de foc este amplasata in exterior si dispune de un acoperis de tabla. Fumul este dirijat in interior printr-un tub metalic cu un diametru de circa 15 cm, care se deschide in interiorul instalatiei, in mijloc.

Evacuarea fumului se face prin orificii situate sub acoperis; combustibil folosit este lemnul si rumegusul de fag. Instalatia se utilizeaza frecvent la afumarea cascavalului.

Afumatoarea Lokodi (Campul Cetatii, Mures)

Afumatoarea, de tip ghereta, este construita din scandura, pe un fundament de beton; vatra de foc se afla in interior si este delimitata in partile laterale prin caramizi. Peretii interiori, pe o inaltime de 80 cm, sunt placati cu tabla, in scopul de a preveni un eventual incendiu.

Produsele destinate afumarii se atarna de stinghiile etajate; pentru recuperarea celor cazute din diferite motive, deasupra vetrei de foc s-a prevazut un gratar.

Manipularea se face printr-o usa spatioasa din tabla, ceea ce ofera capacitatea de a verifica mereu procesul de afumare.

Afumatoarea Gilau (Cluj)

Este construita din caramida, pe un fundament de beton; din acelasi material este construit si plafonul. Accesul se face printr-o usa din tabla. Produsele se pun la afumat pe o bara metalica, la o distanta de 1,2 m de sursa de foc.

Durata de afumare este de 48 ore la carnati, iar la slanina de 72 – 96 ore. Pentru obtinerea fumului se foloseste lemn, rumegus uscat de fag, de stejar sau amestecuri.

Afumatoarea Grozea (Brebu, Prahova)

Afumatoarea este mixta, dar se foloseste mai mult pentru uscarea si afumarea prunelor. Instalatia consta dintr-un tub de ciment de marimea celor folosite la fantani, o vatra exterioara de foc prelungita spre interiorul tubului printr-un sant scurt de 20-30 cm acoperit cu tabla.

Gratarul, numit si losnita, confectionat din sipci de 1,5 cm latime si 1 cm grosime, distantate la 1 – 1,5 cm, are o forma rotunda si diametrul egal cu cel al deschiderii interioare a tubului.

Dupa ce s-a terminat cu afumarea prunelor, se poate trece la carne. Gratarul se inlocuieste cu 2-3 bare ce traverseaza tubul, folosite pentru fixarea alimentelor destinate afumarii.