Tarhonul, originar din Siberia, este cultivat in gradinile noastre si folosit la condimentarea mancarurilor, ciorbelor, supelor. Poate fi si conservat peste iarna. Frunzele de tarhon contin in medie 0,5 – 1% ulei eteric si alti compusi fenolici (folositi in industria la coloranti sau medicamente).
Tarhonul este o planta perena, asadar rasare in fiecare primavara.
Caracteristici ale plantei
Radacinile plantei ajung la adancime mijlocie, de aceea este ceva mai pretentios din punct de vedere al umiditatii. Tulpina are capacitatea de a creste pana la 1 metru, fiind puternic ramnificata.
In privinta florilor, acestea sunt mici, de culoare galbena, de forma globuloasa. In comparatie cu macrisul sau stevia, tarhonul are pretentii mai mari fata de lumina. Este destul de rezistent la temperaturi scazute. Se dezvolta bine pe soluri bogate in humus.
Ca sfat de ingrijire, este bine ca toamna, cand pica frunzele, sa punem ceva frunze in jurul lui. Pentru a ramnifica bine trebuie sa ii taiem varfurile, pentru a avea o tufa frumoasa.
Tehnologia de cultivare
Inmultirea lui se face prin butasi (primavara) sau prin separarea tufei. In luna mai se recolteaza butasi care vor fi introdusi in pamant si udati relativ des. De asemenea, trebuie sa fie ferit tarhonul de razele solare.
Selectam butasii, sa aiba undeva la 15 cm lungime, ii curatam apoi de frunzele inferioare. Ii introducem in pamant (ferit de soare direct).
Terenul pe care se amenajeaza brazdele pentru inradacinarea butasilor se amesteca bine cu 20-25% mranita cernuta si 10% nisip. Este bine daca aveti o sursa de irigare. Pana toamna, cand are loc plantarea, pepiniera de butasi se intretine prin lucrari de plivit si irigare.
Plantarea butasilor se face toamna si doar in cazuri exceptionale primavara. Distanta pe rand este de 15-20 cm.
Exista tarhon rusesc si cel frantuzesc, primul avand o aroma mai puternica. In unele tari, inmultirea tarhonului se face si prin seminte. Din cauza ca semintele sunt faorte mici, se procedeaza mai intai la producerea rasadului pe paturi calde, care apoi se repica pe brazde reci, de unde se ia si se planteaza in camp.
Recoltare
Recoltarea tarhonului are loc din primavara pana toamna tarziu. Cultura rezista circa 8 ani si produce aproape 15-16 tone de frunze si lastari la hectar.
Citeste si: Cultivarea steviei: plantare, ingrijire, recoltare
Daca exista depozite cu atmosfera controlata, pastrarea se poate face pe o perioada mai lunga. Cele mai bune rezultate se obtin cand tarhonul se pastreaza in spatii fara lumina, la temperatura de 0-3 grade Celsius, cu o umiditate de 85-90 %.
Utilizari ale tarhonului
In medicina populara ceaiul din tulpini si frunze se utilizeaza in bolile de rinichi si ca stimulent al secretiilor gastrice, in afectiuni hepatice etc.
Daca apreciati acest articol, va invitam sa urmariti pagina noastra de Facebook:
Va invitam sa urmariti CultivaProfitabil si pe Google News.
