Cultura de rapita atrage tot mai multi fermieri datorita profiturilor frumoase care se pot obtine. In medie, o tona de rapita se tranzactioneaza cu circa 400 euro. Pe langa aceasta suma, subventiile APIA o pot face una dintre cele mai profitabile culturi din Romania.
Va prezentam in acest articol tehnologia de cultivare a rapitei.
Cultura de rapita: de ce e importanta
Rapita urmeaza sa fie folosita pe scara tot mai larga in ceea ce priveste dezvoltarea unor alternative la combustibilii fosili. De exemplu, din 100 kg seminte de rapita (continut ulei de 40%) se obtin circa 60-70 kg sroturi cu 12-14% continut rezidual de ulei si 30-40 kg ulei.
In compozitia rapitei regasim circa 10% oxigen, ceea ce ne ajuta in a avea o combustie mai curata. Prin urmare, se reduce cantitatea de oxid de carbon din gazele de esapament cu 50%.
O alta utilizare foarte importanta a rapitei este in consumul uman. Rapita contine un amestec bun de acizi grasi mono si polinesaturati. Contine acidul alpha-linoleic, un acid gras omega-3 si acidul linoleic, un acid gras omega-6. Acesti doi acizi grasi sunt esentiali indieta datorita faptului ca organismul uman nu-i poate produce. Proportia de 2:1 omega-6, omega-3 este ideala din punct de vedere nutritional.
De asemenea, uleiul de rapita are cel mai scazut nivel de grasimi saturate dintre toate uleiurile vegetale fiind lipsit de colesterol.
Cultura de rapita: densitatea optima a plantelor
In stabilirea productivitatii intra mai multi factori cum ar fi: numarul de ramnificatii pe planta, numarul total de silicve, numarul de seminte in silicve, masa a o mie de boabe (MMB).
Pe baza testelor desfasurate in teren s-a constatat ca densitatea mai mica a rapiteti favorizeaza obtinerea unei productii mai mari, in primul rand din doua motive:
Plantele crescute la densitati mai mici, de ex. 35-40 de plante/m2 au indicele suprafetei foliare mai mare decat la densitati mai mari. Productia este mai ridicata in situatiile in care suprafata foliara este mai mare (corelatie cu fertilizarea cu azot).
Plantele au masa si diametrul la colet mai mare in momentul initierii florale.
Pentru a avea o productie ridicata trebuie sa ne concentram atentia asupra densitatii optime a plantelor. Daca avem de-a face cu densitati prea mari, atunci ramnificarea va fi in general slaba, prin urmare recolta se va diminua.
O densitate optima, potrivit specialistilor ar fi de circa 42-44 de plante recoltabile la metrul patrat.
Cultura de rapita: sistemul radicular
Rapita are o radacina pivitanta, putand ajunge pana la 2 metri. Pentru a ajuta planta sa se dezvolte, este important ca fermierii sa pregateasca terenul inca din toamna si sa realizeze lucrari la adancimi mai mari de 15 cm, tocmai pentru a sprijini planta in procesul de inradacinare.
Cel mai bun potential de productie se obtine atunci cand avem o planta inalta si viguroasa. Aceasta din urma va avea capacitatea sa exploateze cat mai bine elementele nutritive din sol si sa se dezvolte.
Cultura de rapita: frunzele si coletul
Pentru a fi cat mai viguroasa si puternica iarna, cultura de rapita trebuie sa intre in acest anotimp cu un solt cat mai curat si lipsit de buruieni. Indicele suprafetei foliare este cel care determina fotosinteaza. Florile de rapita creeaza un strat compact de cel putin 40 cm grosime. Frunzele nu mai primesc suficienta lumina, iar suprafata foliara se reduce.
Un element foarte important al rapitei este coletul, care se aseamana intr-o oarecare masura cu nodul de infratire pe care il regasim la cereale. Atat timp cat nu ingheata, planta poate forma noi frunze pentru a le inlocui pe cele afectate in perioada de iarna.
La intrarea in iarna planta de rapita are un mugure apical care va determina cresterea in lungime a tulpinii si formarea frunzelor de primavara.
Cultura de rapita: florile si tulpina
Deschiderea florilor are loc cu partea de jos, pe tulpina. Dupa circa 5 zile de la inceputul infloritului pe tulpina principala se vor deschide si florile de pe ramnificatii
Dupa caderea petalelor, silicvele for incepe sa fie vizibile la aproximativ 1-2 zile. Numai 40-60% din florile formate se transforma in silicve. Numarul de seminte din silicve variaza intre 9-25. MMB este intre 3 si 8 grame.
La cultura de rapita, tulpina este una ierboasa si are in general intre 6-20 de ramnificatii. Acestea pornesc din mugurii laterali de la baza frunzelor de pe tulpina principala. La randul lor mugurii pot forma pana la 6 frunze si inflorescente. Cand planta este in plin proces de inflorire, tulpinile au un rol crucial in fotosinteaza. La mijlocul infloritului, tulpina va avea deja inaltimea sa maxima.
Cultura de rapita: influenta facturilor climatici
La cultura de rapita, un factor deosebit de important este temperatura, suma gradelor fiind bine sa se pastreze intre 2.000 si maxim 2.600 de grade Celsius.
O temperatura foarte ridicata va micsora timpul pentru parcurgerea unor anumite fenofaze, precum inflorirea si umplerea boabelor. Productiile mai mari se obtin in zonele cu climate mai reci, unde perioada de vegetatie este mai lunga.
Temperaturi ridicate in perioada de inflorit, peste 30 grade Celsius determina scaderea MMB-ului si numarul de seminte in silicva.
Cultura de rapita este una sensibila la oscilatiile de temperatura. De exemplu, la temperaturi de sub 5 grade Celsius plantele isi inceteaza cresterea. De asemenea, probleme mai grave pot aparea, chiar si moartea plantelor, daca avem un strat de zapada prea gros sau un sol prea umed.
Productia este in general diminuata atunci cand avem seceta in perioada de umplere a boabelor. Lipsa apei nu afecteaza atat de mult productia in perioada vegetativa. Efectele secetei la cultura de rapita sunt: reducerea dezvoltarii aparatului foliar, a capacitatii de ramnificare, a umplerii boabelor.
Cultura de rapita: pregatirea terenului
Reusita unei culturi de rapita tine in buna masura de pregatirea terenului, precum si de tipul solului. Trebuie spus ca rapita este o planta relativ pretentioasa fata de terenul pe care este cultiva. De exemplu, recolte bune de rapita se obtin pe solurile profunde, permeabile, bogate in humus, cu capacitate mare de retinere a apei si pH neutru.
Este bine ca pregatirea terenului sa fie inceputa cat mai devreme in vara, deoarece timpul disponibil intre recoltare si semanarea urmatoare culturi este unul redus.
Pentru a semana cu succes este important sa acordam atentie la trei factori: sa recoltam timpuriu planta premergatoare, sa realizam aratura de vara si sa pregatim un pat germinativ cat mai optim.
Cultura de rapita: rotatia culturilor si semanatul
La cultura de rapita cele mai folosite culturi premergatoare sunt cerealele paioase. Introducerea rapiteti in ciclul cultivarii cerealelor inseamna: intreruperea ciclului de viata a bolilor si daunatorilor, un control mai eficient al buruienilor, eliberarea terenului devreme permitand pregatira lui in bune conditii.
Rotatia cu rapita va imbunatati productia cerealelor. Se va folosi o rotatie minima de 3 ani sau chiar 4 ani pentru rezultate si mai bune. Se va evita cultivarea rapiteti dupa floarea-soarelui sau leguminoase pentru boabe din cauza bolilor comune.
Cultura de rapita: semanatul
Pentru cultura de rapita se pot folosi semanatori pneumatice sau conventionale cu distanta intre randuri de la 12,5 la 37,5 cm. Semanatul se va face la o adancime de 2-3 cm intr-un pat germinativ bine pregatit.
In cazul hibrizilor putem obtine circa 40-45 de plante recoltabile pe metru patrat la sfarsitul iernii.
Cultura de rapita: stadiul plantelor la intrarea in iarna
Pentru a avea o intrare cat mai buna in iarna a culturii de rapita trebuie sa ne asiguram ca plantele au ajuns la un stadiu de dezvoltare de 9-11 frunze, iar diametrul bazei tulpinii este de cel putin 8 mm.
Perioada optima de semanat rapita este intre 20 August – 5 Septembrie in nordul tarii si 25 August – 15 Septembrie in sud.
Semanatul rapiteti se poate realiza si fara o umiditate prea mare in sol, 15-20 mm de ploaie sau o apa de irigatie este sufcienta pentru a obtine o rasarire buna.
Sfat util! 70% din productie este determinata de stadiul plantelor inainte de venirea iernii. Prin erbicidarea in preemergenta ajutam planta sa fie in stadiul optim la intrarea in iarna.
Cultura de rapita: fertilizarea culturii de rapita
Azotul:
• determina cresterea indicelui suprafetei foliare
• crestere durata de functionare a frunzelor
• creste masa plantei si ritmul de crestere
• influenteaza pozitiv numarul de ramnificarii cu infloresncente.
• creste MMB si productia de seminte
Fosforul:
• stimuleaza cresterea sistemului radicaular
• influenteaza numarul si marimea frunzelor
• imbunateste utilizarea apei de catre planta, marind absorbtia de catre radacini
• mareste rezistenta la seceta si ger
• stimuleaza inflorirea si grabeste maturarea
Potasiul:
• stimuleaza cresterea sistemului radicular
• mareste rezistenta la fer si ingheturi tarzii din primavara
• influenteaza deschierea si inciderea stomatelor.
Cultura de rapita: importanta fosforului pentru rapita
Rapita are cel mai mare consum de fosfor dintre toate plantele de cultura. Carenta de fosfor se manifesta pe frunza, la inceput pe varf si pe marginea limbului, dupa care se extinde spre nervura principala.
Carenta de fosfor determina o slaba crestere a sistemului radicular, plantele se smulg usor cu mana din sol. Din cauza aplicarii neuniforme a ingrasamintelor, poate aparea carenta in benzi. Cultura prezinta benzi cu plante cu carenta care alterneaza cu benzi cu plante normale.
O umiditate ridicata a solului favorizeaza valorificarea rezervei de fosfor mobil. De asemenea, fosforul stimuleaza cresterea radacinilor, influenteaza marimea si numarul frunzelor, imbunatateste utilizarea apei de catre planta, marind absorbtia acesteia de catre radacini, mareste rezistenta la seceta si ger, stimuleaza inflorirea si fructificarea si grabeste maturarea.
Cultura de rapita: simptome ale deficientei de sulf
Continutul de sulf este deseori prea mic, din cauza: reducerii depozitului de sulf din aer, reducerii depozitului de sulf din sol (humus) si cel rezultat din mineralizare (temperatura/umiditate) este insuficient.
Se aplica circa 30-50 kg de sulf la hectar. Consumul specific este de 1 kg de sulf pentru 100 kg de seminte. Sulful este considerat al patrulea element dupa NPK. Ingrasamintele cuN nu au efect asupra productiei pana cand nu se elimina carenta de sulf.
Borul
Borul este important in procesul de crestere a plantei: este critic pentru numarul de silicve pe planta si numarul de seminte pe silicva.
In lipsa borului planta devine sensibila la boli si are loc dezvoltarea anormala a sistemului radicular, ingrosarea anormala a pivotului radacinii si a coletului.
Cultura de rapita: principalii daunatori ai rapitei
Este important ca fermierii sa ia masuri inca de la aparitia primelor insecte in camp. La rapita, principalii daunatori sunt: Musca radacinilor de varza – larva si adult, Gandacul polenului, Purecele de pamant, Tantarusul silicvelor, Paduchele cenusiu al verzei, Fluturele alb al verzei, Viespea rapitei, Gargarita semintelor.
Principalele boli care pot aparea la cultura de rapita sunt putregaiul uscat, putregaiul alb si patarea neagra a frunzelor.
In momentul actual, in Romania este cultivata o suprafata cu rapita de peste 460.000 de hectare, fata de 412.000 de hectare, cate erau cultivate in 2016. La nivel mondial este cultivata o suprafata de rapita de circa 26.450.000 hectare. La nivel european, este de circa 5,2 miloane de hectare.
Acest articol este proprietatea CultivaProfitabil.ro. Copierea si distribuirea acestui continut, pe alte site-uri, este strict interzisa. Daca vom descoperi ca ati copiat continutul nostru, ne rezervam dreptul de a folosi orice mijloace legale. Va multumim pentru intelegere!
Daca apreciati acest articol, va invitam sa urmariti pagina noastra de Facebook:
Va invitam sa urmariti CultivaProfitabil si pe Google News.
