Sfecla furajera: cultivare, recoltare, valoare nutritiva

Sfecla furajera face parte din categoria nutreturilor suculente de iarna, din grupa radacinoaselor, caracterizata printr-un continut mare de apa, intre limitele de 70-90%, cu un continut foarte redus de proteina, de numai 1,5-2%.

Sfecla furajera (denumita stiintific Beta vulgaris) are un continut ridicat de vitamina C si mai scazut in vitaminele din grupa B. Acest furaj are un bun efect dietetic, este usor digestibila, fiind indicata in hrana tuturor categoriilor de animale.

Merita spus ca prin administrarea sfeclei furajate in ratia animalelor, se va stimula lactatia, iar carnea va deveni mai frageda.

Cum se poate administra in furajele animalelor

Se poate administra tocata marunt, in hrana animalelor tinere, in amestec cu nutreturi concentrate macinate. Se poate utiliza de la sfecla atat radacina, cat si frunzele.

De exemplu, prezentam cantitatile de sfecla furajera care se pot administra diferitelor categorii de porcine:
scroafe gestante 5-6 kg;
scroafe lactante 8-10 kg;
scrofite si vierusi de prasila 3-4 kg;
porci la ingrasat 8-10 kg.

Sfecla furajera se poate administra pana toamna tarziu, dupa terminarea furajarii cu nutreturi verzi, prelungind astfel asa numitul conveer verde, pana tarziu in iarna.

Cultivarea sfeclei furajere

Pentru o buna productie, planta are nevoie de temperaturi mai inalte, mai ales pentru germinare. De exemplu, este necesara o temperatura in sol de circa 7 grade Celsius. In perioada de vegetatie temperatura optima necesara se ridica la 19-24 grade Celsius. Este nevoie totodata si de precipitatii frecvente pentru o buna dezvoltare, de aproape 600 mm de precipitatii.

Prefera solurile fertile, cu un bogat humus, dar care totodata sunt permeabile, nu retin apa.

Plantele premegatoare recomandate sunt porumbul pentru siloz, leguminoasele. Este bine sa se efectueze rotatia culturilor, iar sfecla sa nu revina mai repede de 4-5 ani pe acelasi teren.

Cand se seamana sfecla furajera

Semanarea se poate realiza doar daca solul a atins o temperatura optima, adica de minim 6-7 grade Celsius. Se poate semana incepand cu martie – aprilie, in functie de cum se incalzeste vremea. Cantitatea de seminte pentru a insamanta un hectar de sfecla furajera este de 16-18 kg, la o adancime de circa 2 cm.

Aratura de pregatire a terenului este bine sa se faca la o adancime de 28-30 cm. Elaborarea unei culturi bune de sfecla furajera presupune si fertilizare. Se recomanda aici gunoiul de grajd. In timpul vegetatiei se pot adauga si ingrasaminte chimice.

Cand se recolteaza sfecla rosie

Cel mai bun moment pentru a incepe recoltarea este acela cand frunzele au incepat sa prinda o nuanta galbena. Temperaturile trebuie sa fie in general scazute, de circa 5 grade Celsius. Daca se va utiliza proaspata, sfecla furajera se va recolta in august.

Daca s-au respectat indicatorii de tehnologie si a fost oferita si o irigare suficienta, productia la hectar poate ajunge fara probleme la 140-160 de tone la hectar. Nu uitam si de frunzele care se recolteaza, si acestea pot ajunge la o cantitate de 15 tone la hectar.

Sfecla furajera pentru vaci

Iata cum puteti adauga sfecla furajera in hrana vacilor. De exemplu, se poate amesteca sfecla tocata cu 30% pleava, coceni tocati, paie tocate sau chiar cu 5% uruieli.

Citeste si: Retete preparare nutreturi combinate pentru tineretul bovin

Ca si cantitati care se pot da zilnic avem: pentru vacile de lapte (25-30 kg), taurine la ingrasat (40 kg), tineret (7-12 kg). Aveti insa grija sa nu oferiti cantitati prea mari zilnice, deoarece acestea pot provoca probleme digestive sau chiar cardiace animalelor.

Cum se pastreaza sfecla furajera

Prin pastrarea sfeclei in silozuri speciale, aceasta poate fi folosita in hrana porcinelor pe toata perioada de stabulatie. Depozitarea sfeclei se face in silozuri speciale, in care trebuie asigurata o temperatura constanta de circa 3 grade Celsius si o umiditate relativa de 85-90%.

Daca umiditatea este mai mare, se produce mucegairea, iar daca este mai mica se produce pierderea apei prin „zbarcire”. De asemenea, trebuie asigurata aerisirea silozurilor de sfecla, pentru reglarea temperaturii si umiditatii, ca si conditii de intuneric, astfel producandu-se incoltirea sfeclei.

Sfecla mai poate fi depozitata si in beciuri, asezata pe un strat de paie, in straturi de 50-80 cm grosime. Valoarea nutritiva a sfeclei furajere este de 0,08 UN/kg de furaj, cu un continut de 0,85 grame de PBD/kg si 11% substanta uscata.

Sfecla furajera are o mare valoare dietetica, fiind indicata in hranirea scroafelor lactante, ca atare sau in amestec cu concentrate macinate.