Categorii
Idei afaceri

Idei de afaceri: Cartof de Tara Fagarasului, un brand de succes

Cartof de Țara Făgărașului este marca sub care grupul de producători de cartofi „Țara Făgărașului” își comercializează marfa în marile lanțuri de magazine.

Constituit în urmă cu aproape zece ani, grupul producătorilor brașoveni a reușit să rămână omogen și să realizeze cu succes investiții cu finanțări europene într-o linie de prelucrare a cartofului, în valoare de 1,2 milioane de euro, conform publicatiei Romania Rurala, editata de Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala.

Grupul producătorilor de cartofi „Țara Făgărașului” are în prezent 70 de membri și a fost constituit în 2004 în baza Ordonanței de Guvern 26/2000. Această ordonanță a fost însă abrogată și au mai fost necesari vreo doi ani până când grupul a putut să se constituie legal din nou. Astfel, în 2006, 40 de membri au pornit la drum împreună.

„Am început cu 40 de membri, iar acum suntem 70, cu o suprafață totală de aproximativ 1500 de hectare. Inițial, au fost cultivate cu cartofi 450 de hectare. La ora actuală suprafața cultivată cu cartof în cadrul grupului este mult mai mică. În principiu, vorbim de cartoful de consum, dar anumiți membri ai noștri multiplică cartoful de sămânță, îl certifică, deci sunt și producători de sămânță. Ne-am constituit cu scopul de a crea un centru de ambalare al cartofului și distribuire pe marile piețe care s-au format – supermarketuri și magazine mai mici”, a declarat Cleonic Sucaciu, președintele grupului de producători de cartofi „Țara Făgărașului”.

1,2 milioane de euro pentru o linie de prelucrare a cartofului

Obiectivul inițial al acestei asocieri a fost valorificarea în comun a mărfii. Apoi au apărut și celelalte avantaje colaterale, cum sunt aprovizionarea în comun cu input-urile necesare fermelor din cadrul grupului, negocierea comună – mult mai utilă membrilor, precum și beneficiul informării.

Împreună, membrii grupului producătorilor de cartofi „Țara Făgărașului” au ridicat un centru de preluare și prelucrare a cartofului, la Viștea de Jos, județul Brașov. Proiectul realizat cu bani europeni a fost depus în anul 2008 pe Măsura 123 – „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”. În 2009 s-a început construcția, iar în 2010 s-au făcut primele probe și primele livrări de marfă către supermarketuri.

Valoarea proiectului a fost de 1,2 milioane de euro. „Este o linie de prelucrare a cartofului. Nu este procesare. Procesarea înseamnă a tăia un produs, a intra în interiorul lui. Noi doar îl condiționăm, îl spălăm, îl periem, îl ambalăm frumos. Capacitatea de producție a liniei variază în funcție de tipul de ambalaj. Media este de 80 de tone în 13 ore”, a explicat Cleonic Sucaciu.

În plus, există un depozit tampon de 200 de tone la intrare și 100 de tone la ieșire. Marfa nu se depozitează pe termen lung, fiecare membru al grupului păstrând cartofii în depozitele proprii, în funcție de vânzări.

Ambalarea se face în funcție de soi

Cartofii sunt ambalați în funcție de soi, urmărindu-se astfel tendința existentă la nivel european, prin care consumatorul alege marfa în funcție de necesități și de ce își dorește să prepare. Cartoful pentru piure este diferit de cel de salată, care, de exemplu, are anumite arome, trebuie să rămână ferm atunci când este tăiat și nu are nevoie să absoarbă multă apă. În schimb, cartoful pentru piure este mai făinos, cu un conținut de amidon și substanță uscată mai mari.

„Pe ambalajele noastre se specifică tipul de mâncare pe care o poți găti cu acest cartof. Ambalajele sunt de un kilogram, de două kilograme, două kilograme și jumătate, cinci, zece, 25 de kilograme, în funcție de comanda de la magazin sau poate chiar de la consumator”, a specificat președintele grupului de producători de cartofi „Țara Făgărașului”.

Soiurile cultivate de membrii grupului brașovean variază și cuprind: Red Lady, Satina, Natascha, Patricia, Carrera, Riviera, dar și soiul românesc, mai puțin cunoscut pe piață, Christian.

Cartoful din Țara Făgărașului, în marile lanțuri de magazine

Brandul creat de producătorii brașoveni se numește „Cartof de Țara Făgărașului” și producția livrată sub această denumire ajunge în proporție de 95% în supermarketuri. Despre relația cu marile lanțuri de magazine, producătorii spun că este pur comercială, din care ambele părți trebuie să câștige. Regulile trebuie respectate și discutate pentru a se ajunge la un numitor comun.

„Lucrurile sunt simple. Există reguli care trebuie respectate, dacă sunt impuse. Câteodată suntem dați deoparte; aceasta înseamnă că piața are posibilitatea să ne înlocuiască și noi trebuie să vedem care este problema, ce se întâmplă. Acolo sunt marile probleme. Cine poate să înlocuiască și pe cine: noi pe unii care livrează incorect sau aceștia ne pot înlocui pe noi. Este adevărat că lupta este lungă”, ne-a mărturisit președintele grupului de producători.

În prezent, în România, se cultivă cu aproximație doar 10% din ce se cultiva înainte de 1990. Ca suprafață, cultura de cartofi se situează între 40.000 și 50.000 de hectare, comparativ cu perioada de dinainte de 1989 când era de aproximativ 350.000 de hectare.

Un răspuns la “Idei de afaceri: Cartof de Tara Fagarasului, un brand de succes”

Este pentru a treia sau a patra oara cand cumpar cartofi de Tara Fagarasului dintr-un supermarket Kaufland sin Bucuresti si sunt sub orice critica. Foarte multi sunt stricati. Acum am cumparat iar o punga de 2.5 kg si cartofii sunt amestecati mari cu mici, mai noi cu unii mai vechi, sticati in interior ( retea de vinisoare negre in interiorul unora si portiuni cu ceva maro in interiorul altora ), se pare ca au trecut si prin inghet si suntem in luna mai. Am aruncat o mare parte din ei .
De calitate a auzit cineva de la voi?
Vreti bani buni pe marfa , dar si eu vreau marfa buna pe banii pe care sunt deacord sa-i platesc.
Verifica cineva cum ajunge marfa voastra la vanzare in supermarket?
Poate va strica cineva cu intentie bunul renume cu care va laudati!
Verificati sa va convingeti.
Nu tin neaparat sa -mi raspundeti, dar cred ca este pacat sa nu avem parte de marfa buna romaneasca mai ales ca sunt sigura ca exista.
Va doresc numai bine desi v-am criticat acum.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.