Cartofii de Lunguletu: cum rezista producatorii in lipsa asocierii

0
125
Cartofii de Lunguletu
Cartofii de Lunguletu

Cartofii de Lunguletu sunt fara indoiala un nume in toata tara, doar ca, in aceasta zona, fermierii se straduiesc din rasputeri sa mai cultive. Deseori, un sac de cartofi e vandut cu doar 7-8 lei. Cei care profita de acest lucru, fireste, sunt samsarii. In tot acest peisaj sunt insa cultivatori romani de cartofi, care, chiar si la o varsta inaintata, fac ceea ce stiu de-o viata.

Pentru cei care nu cunosc prea multe despre cartofii de Lunguletu merita spus ca agricultorii din aceasta comuna asigura intre 5 si 10 % din productia interna de cartofi a Romaniei.

Am stat de vorba cu Ilie Marinescu (70 ani), unul dintre agricultorii care cultiva de-o viata cartofi la Lunguletu. Detine 20 de hectare, obtinute prin mostenire, iar pe langa cartofi mai cultiva si varza, a doua cea mai intalnita cultura in comuna Lunguletu.

Cartofii de Lunguletu: Aproape 4.000 de hectare insamantate in fiecare an

In fiecare primavara, agricultorii din Lunguletu cultiva cartofi pe nu mai putin de 4.000 de hectare. Exista unele cazuri cand fermierii au decis sa renunte la plantari din cauza preturilor mici, insa cei mai multi se ocupa de cultivarea cartofilor din generatie in generatie.

Intr-un an, din pamantul comunei Lunguletu ies la suprafata peste 200.000 de tone de cartofi.

Cei mai multi cultivatori de cartofi erau nevoiti, pana in 2013, sa isi vanda recolta in fata portii, pe drumul national. Insa, in ultimi ani, a fost amenajata o piata en gros la iesirea din comuna.

Aici își aduce marfa și Ilie Marinescu, unul dintre cei mai mari producători din localitate. Născut și crescut în această localitate, agricultorul spune că a învățat această meserie practicând-o. Imediat după Revoluție, fiecare familie a primit câte un hectar.

„Am primit pământul moștenire, dar am și cumpărat pe parcurs. Am putut să intru în posesia a 20 de hectare”, ne-a declarat agricultorul.

Cartofii de Lunguletu: productie, doar pe baza de tehnologie

În martie, ca în fiecare an, timp de trei săptămâni a fost ocupat cu înființarea culturii de cartofi. Sămânța folosită adusă de la Covasna, dar și din import, din Olanda. Ca o particularitate, cartoful pe care-l produce la Lungulețu este un produs pentru care se folosește doar îngrășământ natural și anume, gunoi de pasăre luat de la avicolele din jurul satului.

Tehnologia folosită la ferma din Dâmbovița presupune introducerea cartofilor în solare, primăvara, ca să încolțească și în felul acesta să se câștige timp pentru a fi recoltați timpuriu. Altfel, dacă se sar aceste etape, cartofii vor fi „tomnatici”.

Cartofii încolțiți sunt puși în lăzi și aduși pe câmp.

„Lucrările în cultura cartofului încep toamna cu pregătirea terenului, urmează o altă etapă primăvara și abia după aceea vine plantatul. După ce îi plantăm, îi mai lăsăm o săptămână sau două, pentru că plantatoarea îi acoperă puțin și le face un mușuroi mai mic, după aceea facem prima erbicidare. Dacă nu ai condiții optime, terenul umed, erbicidarea are un efect redus. Dăunătorii, mai ales gândacul de colorado, atacă în condiții de secetă”, ne-a explicat fermierul.

Pentru irigat, fermierul dâmbovițean spune că folosește apă din Dâmbovița și o motopompă învechită de care este însă mulțumit. Este instalată pe mal și trimite apa printr-o coloană de țevi cu aspersoare.

„După irigat, începe stropitul împotriva manei. Aceasta constă în cinci – șapte treceri, pe aceeași suprafață și care costă minimum 200 de lei pe hectar, fără a mai pune la socoteală motorina. Dacă înmulțim cu cinci, șase stropiri rezultă 1200 de lei pe hectar”, ne-a povestit agricultorul, care a fost nevoit anul acesta să irige timp de două luni, mai mult decât de obicei, pentru a combate seceta.

Recoltatul îl face până mai târziu, pentru că are o suprafață mai mare. Vinde marfa la același preț pe toată perioada
de recoltare.

„Când s-a pornit cu un preț, tot cu el se termină, chiar dacă îi scoți mai târziu. În luna august vin pe piață cultivatorii de la Brașov și de la Covasna”, ne-a explicat Ilie Marinescu.

Marfa nu este depozitată, ci trimisă direct în piață spre vânzare. Ca utilaje, are patru tractoare UTB, două de 45 CP și două de 65 CP, freze, mașină de plantat, mașină de recoltat.

Pentru viitor se gândește să investească într-un tractor performant, dar, deocamdată, nu are suficiente fonduri.

Asocierea, soluție pentru un viitor productiv

Ca de obicei, specula este cea care dictează prețul cartofului, care trece prin trei, patru mâini până ajunge la clientul final.

Soluția cea mai eficientă și mai la îndemână este asocierea. Astfel, fermierii s-ar ocupa de producție, iar asociația de desfacere, un beneficiu pentru toate părțile implicate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here