AcasăBovineFerma de vaci: cum se construieste o ferma moderna, ce echipamente sunt...

Ferma de vaci: cum se construieste o ferma moderna, ce echipamente sunt necesare

Ferma de vaci este o investitie majora, care implica angrenarea multor actori tehnici si economici pentru a realiza constructia aferenta. Cea mai importanta intrebare insa este cea legata de valorificarea productiei de lapte ori de carne, daca se aleg rasele specializate. Daca fermierul are un raspuns clar la aceasta intrebare, atunci intr-adevar se poate gandi la constructia unei ferme moderne de vaci.

Informatiile din acest articol se bazeaza pe un manual elaborat de Ministerul Agriculturii, destinat investitiilor eligibile cu fonduri europene din Programul National de Dezvoltare Rurala.

Protectia impotriva bolilor

Unul dintre cele mai importante aspecte intr-o ferma este protectia animalelor impotriva bolilor. Atat cele care pot fi aduse in ferma de personal, precum si a bolilor care se pot raspandi odata cu introducerea a noi exemplare.

Se recomandă achiziţionarea exemplarelor pentru înlocuire din efective sănătoase, care posedă un certificat sanitar emis de către un medic veterinar. Corect este ca fermele furnizoare să poată pune la dispoziţie documentaţie care atestă starea de sănătate a efectivului în ultimii 3-4 ani.

Este indicat ca animalele cumpărate să fie ţinute în carantină timp de trei săptămâni. În această perioadă, proprietarul şi, dacă este cazul, un medic veterinar monitorizează starea animalelor şi efectuează examinări suplimentare. Se recomandă ca vacile şi junicile gestante să se introducă în sistemul de adăpost cu un anumit timp înainte de fătare, astfel încât să se poată adapta la agenţii patogeni din noul spaţiu şi să poată produce colostru de calitate ridicată.

Vizitarea fermelor implică riscul ca bolile să fie transmise bovinelor, dar acest risc este mai mare la efectuarea de achiziţii noi sau la contactul cu animalele. Este indicat ca persoanele terţe să aibă acces limitat la adăposturile de animale. Dacă totuşi aceste persoane intră în adăpost, este necesar să treacă mai întâi prin spaţiile tampon din afara construcţiei. Este indicat să existe un singur punct pentru intrarea şi ieşire a vizitatorilor.

Ferma de vaci
Ferma de vaci – Amplasarea corectă a construcţiilor pentru a evia contaminarea din surse exterioare

Ferma de vaci: Manipularea bovinelor în fermă

Bovinele trebuie permanent mutate dintr-un sector în altul, atunci când efectivul atinge o anumită dimensiune. Viţeii sunt mutaţi în boxe comune, junincile care urmează să fete trebuie aduse lângă vacile în lactaţie, vacile trebuie să intre în repaus mamar şi mutate etc. De aceea, este practic ca sistemul de adăpost trebuie să fie conceput astfel încât mutarea să necesite cât mai puţin personal. De asemenea, structura adăpostului trebuie să permită separarea exemplarelor vulnerabile de restul turmei, în caz de manifestare a bolilor contagioase. Totodată, este recomandat să se crească viţeii iniţial în boxe individuale şi mutaţi ulterior în boxe colective. Informaţii mai detaliate pot fi găsite în Capitolul al 4-lea: “Activităţi de rutină şi supravegherea”.

Plasarea şi mutarea bovinelor şi a tineretului

Viţeii nou născuţi trebuie plasaţi în boxe individuale curate. Distribuirea arbitrară a viţeilor în boxele din adăpostul pentru viţei creşte riscul de îmbolnăviri. Astfel, cea mai bună soluţie este să se completeze un rând sau bloc de boxe individuale. În acest mod furajarea se face mai eficient şi este mai uşor să se inspecteze frecvent viţeii în perioadele de risc.

Mutarea viţeilor din boxe individuale în boxe colective se realizează mai uşor dacă se efectuează în grup. În acest mod, viţeii mai tineri, mai puţin rezistenţi la boli, nu sunt aşezaţi la un loc cu viţeii mai în vârstă, cu o rată de infestare mai mare. În plus, viţeii mai tineri sunt obişnuiţi cu comportamentul social al grupului din care fac parte şi nu cunosc relaţiile de dominaţie în momentul adăpării şi furajării.

Se recomandă ca vacile să nu fie lăsate să treacă direct din sala de muls în zona de odihnă, deoarece sfincterul mamelonului are nevoie de un anumit timp pentru a se închide, prevenind pătrunderea bacteriilor din mediul ambiant în uger. Închiderea poate dura de la 10 minute la două ore, în funcţie de durata/metoda de muls. În figura 4.1. este prezentată circulaţia optimă a vacilor, în cazul în care nu sunt aduse direct în zona de odihnă. Traseul recomandat pentru vacile de muls este următorul: Zona de aşteptare; Sala de muls; Zona de furajare; Zona de odihna.

Ferma de vaci
Ferma de vaci

Planul unui adăpost pentru vaci de lapte

O modalitate excelentă de a gestiona efectivul este ca frontul de furajare să aibă câte un limitator autoblocant pentru fiecare vacă – de exemplu, atunci când animalele trebuie imobilizate în grup pentru teste de gestaţie şi proceduri de tratament sau când vacile trebuie triate şi mutate din grup.

Atunci când sunt mai puţine locuri de furajare decât numărul de capete, desfăşurarea activităţilor de rutină trebuie asigurată prin alte metode. De exemplu, să se asigure raţiile de furaje pentru vacile de rang inferior, furaje în cantităţi suficiente accesibile pentru animale în orice moment şi imobilizarea pe rând a vacilor în vederea aplicării tratamentelor.

Climatul din adapost

În general, bovinele sunt animale tolerante la climat, în speciale în sistemele de stabulaţie liberă. La bovinele pentru lapte, rezultatele (producţia de lapte) obţinute în sisteme de stabulaţie liberă sunt foarte puţin influenţate de temperaturile situate în intervalul -10°C şi +25°C, atât timp cât umiditatea relativă este sub 80%, se asigură furaje şi aşternut în cantităţi suficiente şi animalele îşi pot adapta desimea părului la temperatură.

La temperaturi de peste aproximativ +25°C, bovinele îşi reduc consumul furajer, precum şi producţia de lapte şi/sau sporul în greutate. Condiţiile cele mai nefavorabile rezultă atunci când există o combinaţie între temperaturi ridicate, un nivel ridicat de umiditate a aerului (>80%)şi un schimb de aer redus. Pentra a evita stresul termic, este necesar să se acorde o atenţie sporită animalelor atunci când temperatura depăşeşte +20°C.

În spaţiile închise pentru bovine insuficient ventilate se pot înregistra concentraţii mari de dioxid de carbon (CO2), amoniac (NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S). Aceste gaze trebuie să fie prezente în cantităţi cât mai reduse în aerul din adăpost.

Echipamentul si tehnologia

Echipamentul din sistemul de adăpost este utilizat în primul rând pentru a delimita zonele în care sunt ţinute animalele. Termenul de “echipament” se referă la separatoare de cuşete, porţi, panouri despărţitoare pentru boxe, fronturi de furajare, limitatoare la nivelul greabănului, limitatoare frontale, limitatoare la nivelul pardoselii, adăpători cu clapetă şi colective, balustrade de distanţare/delimitare, precum şi echipament pentru sala de muls/zona de aşteptare.

Legislaţia românească prevede că materialele utilizate pentru construcţia adăposturilor şi, în special, pentru boxele şi echipamentele cu care animalele pot intra în contact nu trebuie să fie dăunătoare pentru animale şi trebuie să poată fi curăţate şi dezinfectate riguros.

Gradul de solicitare a suprafeţelor este foarte mare în arealul unei ferme. Mediul chimic este relativ agresiv şi uzura mecanică a instrumentelor şi instalaţiilor tehnice este foarte mare. La fel de importantă este şi uzura produsă de animale. Ruginirea şi corodarea componentelor de oţel afectează negativ condiţiile de mediu din fermă.

Pardoselile trebuie să reziste la solicitarea exercitată de animale, solicitarea mecanică şi chimică, şi să fie rezistente la umezeală. Pentru spaţiile amenajate în aer liber, pardoseala trebuie să fie rezistentă la îngheţ.

Sistemul de adăpare pentru ferma de vaci

Intr-o ferma de vaci, furnizarea din abundenţă a unei ape potabile de calitate este crucială pentru producţia de lapte şi sănătatea bovinelor. Vacile cu performanţe ridicate consumă până la 100 de litri de apă în decursul a 24 de ore.

Boxele trebuie prevăzute cu două surse de apă şi, prin urmare, cel puţin două adăpători cu clapetă. Adăpătorile se pot instala în spaţiul despărţitor dintre două boxe, astfel încât să deservească vacile din ambele boxe.

Sistemul de alimentare cu apă pentru adăpătorile cu clapetă trebuie să asigure un debit de cel puţin 10 litri pe minut per adăpătoare, când 20% din efectiv bea apă simultan. Când debitul apei scade la sub 7 litri pe minut, frecvenţa şi timpul total de adăpare cresc.

Sistemele pentru gunoi de grajd

Un alt aspect important intr-o ferma de vaci sunt si sistemele pentru gunoi de grajd integral, acestea fiind utilizate pe scară largă în sistemele de adăpost cu întreţinere liberă.

Sistemul se bazează pe canale adânci de dejecţii, în care dejecţiile solide sunt evacuate în amestec cu dejecţiile lichide în canalul transversal. Dejecţiile trebuie să fie bine omogenizate, iar pompa trebuie să aibă suficientă putere pentru a crea presiunea care împinge dejecţiile în canalul transversal/pentru spălarea inversă în canalul transversal. Sistemul implică riscul unei emisii puternice de H2S şi amoniac în timpul spălării.

Un circuit pentru gunoi de grajd integral este un sistem în care canalele sunt concepute ca un circuit, utilizat în stabulaţia liberă. O parte a circuitului se află în exteriorul adăpostului, constând dintr-o fosă de omogenizare, dotată cu un agitator cu palete şi o pompă de dejecţii. Agitatorul serveşte la omogenizarea dejecţiilor, iar pompa la pomparea dejecţiilor în spaţiile de depozitare. Dejecţiile gunoiul de grajd integral se omogenizează o dată pe zi.

Racordul dintre canalele de dejecţii şi fosa de omogenizare trebuie să fie etanş (la aer) – de exemplu utilizând cu o gardă de apă – pentru a nu permite pătrunderea H2S în adăpost.

Boxelor de fătare

Utilizarea boxelor de fătare este recomandată din următoarele considerente:

  • Viţelul are nevoie de contact fizic cu mama sa. Vaca resimte nevoia de a-şi linge viţelul nou-născut (Edwards şi Broom, 1982).
  • Linsul stimulează simţurile şi aparatul locomotor ale viţelului, care încep să funcţioneze rapid. Linsul are o influenţă pozitivă asupra eliminării resturilor de lichide fetale (Edwards, 1982).
  • Nevoia de a-şi linge viţelul poate cauza stres vacii dacă aceasta îşi poate vedea şi auzi viţelul, dar nu-l poate atinge. (Michanek, 1994).
  • Contactul fizic dintre viţel şi vacă, realizat în primele 24 de ore după fătare, influenţează capacitatea intestinelor de a absorbi anticorpii din colostru (Selman et al., 1971a şi 1971b).

Nu este recomandat:

  • Să se folosească boxa de fătare ca boxă de izolare pentru tratarea vacilor rănite sau bolnave, din cauza apariției riscului de infecţie.
  • Să se amâne până în ultima clipă mutarea vacii gestante în boxa de fătare. Mutarea cu câteva ore înainte de fătare este o situaţie foarte stresantă pentru vacă.

Zona laptelui

Este important ca sectorul destinat mulsului să asigure confort vacilor înainte de muls, în timpul mulsului şi imediat după.

Prin construcţie şi amenajare, sectorul de muls trebuie să asigure libertatea de mişcare a vacilor, fără a întâmpina obstacole, astfel încât animalul să nu se rănească sau să fie stresat.

Este important ca procesul de răcire şi depozitare a laptelui să asigure o calitate ridicată a laptelui, în conformitate cu standardele naţionale şi europene.

Este necesar ca standurile de muls să fie curate pentru a se evita contaminarea bacteriologică sau din alte surse.

După curăţare şi dezinfectare, echipamentul şi a instrumentele de muls, de tratament, de depozitare şi de transport al laptelui trebuie clătite cu apă potabilă.

Instrumentele şi periile trebuie păstrate în condiţii bune de igienă.Fiecare vacă trebuie să poată fi identificată din întregul efectiv. Imediat înainte şi după muls, trebuie interzisă orice activitate care poate avea un efect negativ asupra calităţii laptelui.

Înainte de începerea mulsului, mameloanele, ugerul şi, dacă este necesar, alte zone adiacente trebuie spălate.

Înainte de mulsul propriu-zis, mulgătorul trebuie să verifice aspectul general al laptelui de la fiecarea vacă. Acest lucru se realizează în timpul premulsului, când primele jeturi sunt mulse într-un pahar de muls. Dacă mulgătorul observă modificări vizibile (culoare schimbată, cheaguri mici de sânge, granulaţii etc.), laptele de la vaca respectivă trebuie reţinut de la livrare.

Sala de muls tip brăduleţ

Sălile de muls tip brăduleţ sunt cele mai populare în sistemele de adăpost cu întreţinere liberă.

Mulgătorul are un contact foarte bun cu vacile.

Caracteristici:

  • Gestionarea mulsului în grupe, de obicei cu câte o grupă de vaci pe fiecare latură a canalului pentru mulgător
  • Posturile de muls sunt dispuse în formă de brăduleţ, la un unghi de 30 de grade faţă de marginea canalului pentru mulgător
  • Aparatul de muls se fixează pe uger din lateral
  • În mod obişnuit există câte un aparat de muls pentru fiecare post de muls
  • Se pot utiliza şi sisteme cu braţ mobil suspendat, situat pe mijlocul canalului pentru mulgător, cu grup de muls care deserveşte ambele părţi (câte unul pe fiecare parte)
  • Sala tip brăduleţ poate fi prevăzută cu ieşiri rapide sau alimentatoare pentru furaje concentrate
  • Parametrii de funcţionare se satabilesc în funcţie de vaca cu cea mai mică producţie de lapte.

Răcirea şi depozitarea laptelui trebuie să se facă într-o încăpere separată, în care nu se desfăşoară activităţi care nu au legătură cu manipularea laptelui, depozitarea şi spălarea echipamentului pentru muls.

Imediat după muls, laptele trebuie depozitat într-un spaţiu curat, dotat cu echipamente care nu afectează negativ calitatea laptelui. La două ore după muls, laptele trebuie colectat sau răcit la o temperatură de 8°C sau mai mică în cazul colectării zilnice şi la 6°C sau mai mică în cazul în care colectarea nu se face zilnic (Directiva Consiliului 92/46/CEE).

Daca apreciati acest articol, va invitam sa urmariti pagina noastra de Facebook:

Va invitam sa urmariti CultivaProfitabil si pe Google News.

Antonio Zaharia
Antonio Zaharia
Pasionat de agricultura si mai ales de consecventa fermierilor de lucra si de a pune pe masa hrana, chiar si in cele mai dificile conditii. Documentam articolele noastre cu agricultori, pomicultori si chiar cu oameni de stiinta din cadrul facultatilor de Agronomie.
Articole recomandate

2 COMENTARII

  1. Bună seara am citit articolul dvs despre cum trebuie sa fie ferma de bovine.Dar eu vreau sa vă întreb ceva poate dvs îmi puteți și răspunde tot auzim atât eu cât și soțul meu că trebuie să ai până în 40 de ani să poți face o ferma de acest fel el are 42 de ani el nu are cum dar dacă mă trece pe mine doar cu numele că nu mă pricep eu la vaci că am 36 de ani se poate? Și contează dacă sunt angajată prin primărie că asistent personal al copilului meu care are gr unu de handicap sper sa îmi puteți da răspuns vă mulțumesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandari pentru tine