Rujeta la porc: simptome, tratament

Rujeta la porc este o boala a suinelor pe care o intalnim adesea la animalele tinere, cu varste cuprinse intre 3 luni si un an. Episoadele de boala apar mai mult in timpul anotimului calduros. In plus, conform studiilor, rasele perfectionate sunt mai sensibile la aceasta boala decat cele rustice.

Rujeta are o capacitate de trasmisie atat directa, adica de la un animal bolnav la cel sanatos, precum si indirect, prin diverse obiecte folosite la furajare sau adapat. Asadar, o igiena corespunzatoare la acest capitol va preveni boala.

Important de precizat este ca unii porci pot fi purtatori asimptomatici ai acestei boli. Bacilul poate fi depozitat, cel mai frecvent, la nivelul amigdalelor. Nu intodeauna aceste animale au capacitatea sa infecteze altele. Cel mai mare grad de infectare se produce de la suinele bolnave cu forme acute, care imprastie in dejectii si in diferite alte medii, bacteria.

Ce este mai exact rujeta la porc?

Boala este produsa de bacteria Erysipelothrix rhusiopathiae si poate ataca atat porcinele, dar si alte specii de animale. Cei care au descoperit prima data aceasta boala au fost Pasteur si Thuillier, in 1883. Ei sunt totodata si initiatorii primului vaccin pentru combaterea rujetei. Insa nu trebuie sa uitam ca si cercetatorii romani, precum profesorul Nicolae Stamatin, au pus bazele unor variante imbunatatite de vaccin.

Boala este prezenta in mai toate locurile de pe pamant, insa cu o incidenta mai mare in Asia. De fapt, orice zona cu temperatura calda este predispusa la aparitia rujetei la porc. Desi a fost considerata a doua boala dupa pesta porcina (ca incidenta si mortalitate), in prezent, datorita vaccinului, nu mai are o incidenta atat de ridicata.

Manifestarile rujetei la porc

Exista mai multe tipuri de manifestari clinice ale bolii.

• Forma supraacuta – animalele au o temperatura de 41-42 grade Celsius, starea acestuia devine foarte proasta, boala evolueaza septicemic, nu mai mananca si nu mai bea apa, iar moartea poate surveni intre 12-36 ore de la debut.
• Forma acuta – sunt aceleasi simptome ca la forma supraacuta, insa aici intervine si o inrosire a pielii animalului. In plus, apare si diaree, enterita. Boala poate dura 4-5 zile in acest caz, procentul de mortalitate fiind si aici foarte mare, potrivit cartii Crestea porcilor in fermele mici si mijlocii (Gheorghe Stefanescu, Gheorghe Domocos-Reman, Petre Niculae, Florin Dron).
• Forma subacuta – Pe langa simptomele anterioare, aceasta forma aduce si ea la randul sau un nou simptom si anume urticaria. Zonele acestea de pe animal au o culoare roz sau violaceu. Daca se apasa aceasta zona, pe timpul compresiei, roseata dispare, reaparand imediat ce se elibereaza locul. Spre comparatie, la pesta porcina zona rosie a pielii ramane in aceasta culoare chiar si pe timpul compresiei. In aceasta forma subacuta boala poate dura si 2 saptamani.
• Forma cronica – Boala se instaleaza la nivelul unui organ, acest lucru putand fi detectat doar cu ajutorul unui medic veterinar.

Diagnosticarea bolii

Diagnosticul concret si corect va putea fi pus doar de catre medicul veterniar, asadar este necesar un control din partea acestuia cand exista suspiciuni de rujeta la porc.

In cazurile necesare se vor face si examene de laborator.

Citeste si: Sisteme de crestere a porcilor pentru o ferma eficienta

Tratamentul animalelor

Vaccinarea antirujetica este prima masura prin care putem tine boala departe de animale. Cu toate acestea, in cazul imbolnavirii exista mijloace specifice, seruri si antibiotice pe care medicii le pot folosi la tratarea rujetei.

Tratamentul va fi decis exclusiv de medicul veterinar, in functie de forma bolii, si se poate realiza atat cu antibiotice si/sau cu ser antirujetic. Cel mai frecvent antibiotic folosit pentru a combate rujeta la porc este penicilina cristalina, insa administrarea va fi decisa doar de persoanele specializate.

De asemenea, in cazul imbolnavirii sunt importante si masurile de izolare a animalelor si de limitare a circulatiei lor pentru a preveni si alte imbolnaviri.

Carnea provenita de la animalele bolnave poate fi consumata, daca nu este modificata organoleptic, numai dupa o prealabila sterilizare si doar cu decizia medicului veterinar. Pentru mai multe informatii despre bolile porcinelor puteti accesa si siteul ANSVSA.

Se va realiza si o dezinfectie severa a locului in care au stat animalele, cu solutie de soda, clorura de var, dupa ce in prealabil a fost facuta o curatenie mecanica a adapostului si a tuturor obiectelor ce tin de furajare animalelor.

Rezistenta bacteriei

Bacteria rujetului are o rezistenta puternica si de durata in mediul ambiant. De exemplu, in carne si sange rezista cateva luni, chiar daca acestea au intrat in putrefactie. Daca temperatura este pana in 10-12 grade Celsius, bacteria rezista cateva luni si in dejectii. De asemenea si in carnea afumata.

La temperatura de peste 50 grade Celsius, bacteria rezista doar 5 minute.

Prevenirea acestei boli

Toate porcinele in varsta de peste 3 luni vor fi supuse vaccinarii, sub forma unei campanii sau ori de cate ori va fi necesar.

Se va evita orice achizitionare de animale din focare de boala sau din locuri care nu au reguli clare in privinta igienii suinelor si a conditiilor de adapost.