Sorgul, cea mai buna alternativa la porumb pentru zonele secetoase

0
429
Sorgul
Sorgul

Sorgul este o alternativa reala si deosebit de valoroasa la cultura porumbului, mai ales in zonele secetoase, reusind sa ofere productii bune chiar si in conditii de stres hidric. Totodata, sorgul se poate dovedi un furaj la fel de hranitor precum porumbul, in ceea ce priveste cresterea animalelor. De asemenea, productia de biogaz a sorgului este mai mare decat a porumbului.

La nivel mondial se cultiva cinci tipuri de sorg: pentru boabe (rosu si alb), pentru siloz (cu si fara boabe), zaharat, pentru biomasa (fibra), iarba de Sudan.

Sorg pentru boabe: hrana pentru animale: se poate introduce in retete, circa 40% pentru porcine si 30% pentru pasari, alb sau rosu in finctie de nevoi; alimentatie publica; bioetanol.

Sorg pentru siloz: hrana pentru animale (integrare sorg in retet 25-100%). Sorgul are o digestibilitate buna si asigura pentru animale un bun echilibru nutritional.

Sorg zaharat: pentru biocumbustibili (etanol); pentru consum uman.

Sorg pentru biomasa: pentru biogaz: 1.000 kg/ha produc 700 m3 de metan, cu o productie/ha mult mai mare decat in cazul porumbului pentru siloz. Plante foarte inalte, de peste 3 m inaltime; biomasa de sorg: posibilitati diferite de industrializare

Iarba de Sudan: nutritie animala: amestec de plante furajere sau pasune, cultura rustica, rezistenta la seceta; biogaz: o multitudine de programe de dezvoltare sunt active la nivel mondial.

Pretul sorgului. In 2015 am asistat la o crestere a pretului sorgului ajungand cu pana la 26% mai valoros decat porumbul, in SUA.

Sorg: valorificare

Sorgul ofera oportunitati variate pentru diverse sectoare economice, datorita unei multitudini de hibrizi cu utilizari diferite.

De curand, sorgul pentru siloz a fost introdus in retele nutritionale ale vacilor pentru lapte drept un substitut la pret redus al porumbului, datorita dereglarii pietei si a nevoii de energie digerabila ieftina. O alta oportunitate este considerata pe segmentul de biomasa.

Sorgul
Sorgul

Sorg: conservarea rezervelor de apa din sol

Sorgul pentru boabe consuma cu pana la 51% mai putina apa decat porumbul pentru boabe. in cazul sorgului pentru siloz, acesta consuma cu pana la 32% mai putina apa decat porumbul pentru siloz.

In cazul in care va aflati intr-o zona unde se inregistreaza mai putin de 200 mm precipitatii atunci sergul va fi preferat cultivarii porumbului.

Sorg: pregatirea solului

Pentru a ne asigura ca sorgul va avea o inradacinare cat mai buna, este de preferat sa lucram solul in adancime, prin scarificare si aratura. Este important, de asemenea, sa evitam un numar de treceri prea mari, pentru a limita compactarea solului. Se recomanda o maruntire buna a solului, bucatile de pamant mai compacte putand sa diminueze germinarea semintelor.

La solurile argiloase, trebuie acordata o atentie mai mare pregatirii terenului, deoarece o pregatire superficiala poate produce fenomenul de plafonare. Acest lucru ar impiedica rasarirea corecta a sorgului.

Sorg: semanatul

Calitatea rasaririi la sorg este in stransa legatura cu adancimea de semanat. De aceea, este recomandat sa se foloseasca o semanatoare cu ajutorul careia sa control uniformitatea adancimii (in general intre 2 si 4 cm). Distribuirea buna a semintelor pe rand va ajuta planta de sorg sa isi dezvolte radacinile cat mai eficient, devenind astfel mai rezistenta la seceta.

Sorg: data semanatului

Semanarea optima a sorgului depinde de trei factori:
– temperatura solului trebuie sa fie peste 12 grade Celsius, pentru o germinare corecta
– etapa de inflorire pe care o dorim, in functie de zona in care cultivam
– momentul recoltarii, care nu ar trebui sa se desfasoare intr-o perioada cu umiditate ridicata. Altfel, calitatea productiei ar avea de suferit

La stabilirea densitatii de semanat vom lua in calcul distanta dintre randuri, tipul de sol, pierderile plantelor rasarite, cat si precocitatea hidridului folosit.

Pentru sorg nu este recomandata monocultura, desi planta are capacitatea de a oferi productii si intr-un asemenea sistem de cultura. Cele mai bune premergatoare pentru sorg sunt cerealele paioase, floarea-soarelui, porumbul, sfecla de zahar. Ulterior sorgului, nu se vor cultiva cereale de toamna, deoarece solul este epuizat de substante nutritive. In general, dupa sorg se vor cultiva leguminoase pentru boabe, floarea-soarelui, porumb, ricin.

Sorg: rezerva de apa in sol:

Atunci cand cultivam sorgul in conditii de seceta este important sa nu marim prea mult densitatea de semanare, deoarece plantele vor concura intre ele pentru apa. De asemenea, poate apare si riscul de contaminare cu Macrophomina. Pierderile de rasarire pot fi intre 10-15%.

Sorgul are nevoie de 3000 – 3800 m3/ha. In perioada critica pentru apa (burduf – maturitate in lapte), consumul zilnic se ridica la 24 – 48 m3/ha/zi.

Sorg: recomandari densitate semanat

Extra-timpuriu, 40-50 cm (distanta randuri), 350 (mii boabe la hectar), pentru conditii de seceta, pana la 450 (mii boabe) pentru soluri aprovizionate bine cu apa.

Timpuriu pana la semi-tardiv, 50-60 cm (distanta randuri), 240 (mii boabe la hectar), pentru conditii de seceta, pana la 400 (mii boabe) pentru soluri aprovizionate bine cu apa.
Semi-tardiv pana la tardiv, 60-80 cm (distanta randuri), 240 (mii boabe la hectar), pentru conditii de seceta, pana la 400 (mii boabe) pentru soluri aprovizionate bine cu apa.

Sorgul
Sorgul

Sorg: fertilizare

Necesitatile sorgului sunt destul de variate, insa nu trebuie uitat ca aceste le restituie solului.
• Azot – 2,4 kg/ha (pentru a produce un quital de seminte)
• Fosfor – 1
• Potasiu – 2,5
• Calciu – 1
• Magneziu – 0,8

Aproximativ 40% din azot este restituit in sol ca ingrasamant organic, prin incorporarea resturilor vegetale. Pentru fermieri, azotul este unul dintre cele mai scumpe elemente in calculul productiei vegetale.

Sorgul reuseste sa foloseasca foarte bine azotul din sol, prin urmare agricultorul nu va mai fi nevoit sa fertilizeze cu o cantitate prea mare. Cu toate acestea, o fertilizare rationala cu azot va ajuta in mod concret productia, in special pentru a ajuta plantele sa-si formeze numarul de boabe pe panicul. Prin urmare, azotul trebuie aplicat inaintea fazei de umplere a boabelor.

Evitati fertilizarea prea timpurie (inainte de faza de 6 frunze), pe solurile foarte permeabile sau superficiale, pentru a limita pierderile.

Info util! Aplicarea ingrasamintelor este important sa fie incheiata in faza de opt frunze si nu mai tarziu de prasila a doua mecanica.

Info util! Pentru un sol alcalin se va folosi azotat de amoniu, iar pe cel acid – nitrocalcar. In cazul unui sol nisipos, se va aplica in mod fractionat azotul: jumatate la pregatirea terenului si cealalta jumatate la prasila a doua mecanica.

Sorg: recoltare

Sorgul se recolteaza atunci cand umiditatea boabelor a depasit cel putin 30% (optim in jur de 35%). In mod normal, atunci cand boabele sunt la maturitate, plantele raman verzi. Daca este nevoie se poate aplica, cu 1-2 saptamani inainte de recoltare, un tratament chimic cu un desicant.

La recoltare, este important sa reglam headerul cat mai sus, pentru a recolta doar paniculele. In acest mod, vom evita sa crestem umiditatea boabelor si vom reusi sa recoltam chiar mai rapid. Ajustarea combinei depinde de umiditatea de recoltare: 800-900 rotatii/min pentru boabele uscate, 1.000 – 1.100 rotatii/min pentru boabele cu 25% umiditate.

Sorg: productii

La o densitate de circa 150.000 de plante, productia este de aproximativ 4,3 – 5,5 tone la hectar. La o densitate de 200.000 de plante, productia poate atinge 6,5 tone la hectar. La o densitate de circa 300.000 de plante, productiile care se pot obtine sunt de aproximativ 6,8 – 8,7 tone/ha.
Important! Atunci cand umiditatea este de circa 20%, paniculele incep sa se deschida. Daca in acest interval, conditiile meteo sunt nevaforabile (ploi, ceata), nivelul pierderilor poate creste.

In cazul hibrizilor care produc boabe, stadiul ideal de recoltare este atunci cand varful paniculelor au boabele in faza de lapte-ceara. Nu luati in considerarea culoarea frunzelor atunci cand va hotarati sa recoltati. La recoltarea silozului, trebuie evitata tocarea prea marunta a plantelor, asa cum se intampla de exemplu la porumbul pentru siloz.

Sorg: cum il stocam

Stocarea optima a sorgului se face la o umiditate de 15 % a boabelor si o temperatura de maxim 15 grade Celsius. In cazul umiditatii ridicate, trebuie sa asiguram uscarea.
Se pot folosi si pentru sorg sistemele de uscare pentru porumb. Uscarea masei de seminte de sorg se poate realiza la o temperatura de 60 grade Celsius a fluxului de aer. Pentru stocarea sorgului pe o perioada de un an de exemplu, umiditatea semintelor ar trebui sa fie de circa 12%.

Cheia pentru o buna stocare este limitarea continutului de suc asigurand un continut ridicat de substanta uscata. De asemenea, daca dupa recoltare silozul prezinta surgeri de lichid, inseamna pierderi din continutul de zaharuri si proteine. Prin urmare, stocarea va fi dificila, cu risc de degradare.

Sorg: precipitatii si irigare

Se cunoaste faptul ca sorgul are o capacitate mai mare de a face fata secetei decat porumbul. Sensibilitatea sorgului la stresul hidric se manifesta in perioada dintre aparitia panicului si inflorire-fecundare (cand are loc polenizarea).

La formarea si umplerea boabelor de sorg, sensibilitatea la seceta este una mai mica. In cazul in care beneficiati de irigare, productia va fi imbunatatita.

Sorg: combaterea buruienilor

O semanare corecta a sorgului este cea care se face pe un teren lipsit de buruieni. Nu prea exista solutii de combatere a buruienilor in perioada de vegetatie, putandu-se interveni doar prin lucrari mecanice.

Sorg: cum aplicam erbicidele:
– aplicare preemergenta (este iin general cam singura solutie pentru combaterea gramineelor in cultura de sorg. Pentru o buna eficienta, este important ca solul sa aiba o umiditate optima)
– aplicare post-emergenta (intervalul optim de aplicare este atunci cand sorgul se afla in stadiul 4-8 frunze, iar buruienile sunt in stadiul de rozeta).
O alta metoda eficienta de combatere a buruienilor este si prasila mecanica. Prima prasila se poate efectua cand sorgul este in stadiul 5-6 frunze, iar a doua inainte ca plantele sa fie prea inalte si sa acopere intervalul dintre randuri.

Sorgul
Sorgul

Sorg: boli si daunatori

Atunci cand stresul hidric poate fi observat la sfarsitul ciclului vegetativ, in anumite sole isi poate face aparitia fenomenul de frangere cauzat de putrezirea tulpinii. Doua boli pot aparea in acest caz.
Macrofomina – simptomele sunt observate in tesuturile interioare cu prezenta unor microscleroti in partea inferioara a tulpinii
Fusarioza – simptomle eunt caracterizate prin tesuturi interioare de culoarea roz sau violet, in partea interioara a tulpinii si la radacini. Primul simptom al bolii este uscarea rapida a plantelor. Temperaturile ridicate favorizeaza atacul.
Prevenirea acestor boli are la baza scaderea densitatii de semanat, precum si calcularea corecta a necesarului de azot.

Sorgul pentru biomasa si siloz

Pentru acest tip de sorg, distanta optima de semanat (daca se face cu o semanatoare pentru cereale), este de cel putin 35 cm. In cazul unei semanatori pneumatice se poate ajusta la 60-80 cm. Densitatea ar trebui sa fie cuprinsa, in functie de hibridul ales, intre valorile 200.000 – 250.000 boabe/hectar. Adancimea optima fiind de 2-3 cm.

Important: Animalele nu trebuie sa fie lasate sa pasca direct pe campul de sorg. Exista riscul otravirii cu acid cianhidric, aceste fiind volatil. In timpul recoltarii mecanice, asadar, va duce la evaporarea acestei toxine.

Acest articol este proprietatea CultivaProfitabil.ro. Copierea si distribuirea acestui continut, pe alte site-uri, este strict interzisa. Daca vom descoperi ca ati copiat continutul nostru, ne rezervam dreptul de a folosi orice mijloace legale. Va multumim pentru intelegere!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here