Bolile la capsuni pot fi numeroase si pot ataca planta in diferite moduri, chiar daca desfasuram o cultura simpla, gospodareasca sau, dimpotriva, avem o cultura economica, pe mai multe hectare.
Pentru a nu fi luati prin surprindere de aceste probleme este bine sa cunoastem care sunt principalele boli la capsuni, cum se manifesta ele, cum le recunoastem si ce tratamente putem aplica.
Patarea alba a frunzelor
Este cea mai raspandita boala a capsunului. Frunzele prezinta pete circulare mici, izolate sau unite, la inceput rosiatice, apoi cenusii – albicioase, aureolate (inconjurate) cu un brau rosu. Ciuperca ierneaza in frunzele atacate.
Pentru prevenirea şi combaterea agentului patogen se va aplica unul dintre fungicidele: Dithane M45 sau Dithane Neotec conc. 0.2%, Captan 80 WDG sau Merpan 80 WDG conc. 0.15%, sau Score 250 EC conc. 0.05%.
Patarea rosie a frunzelor
Ataca limbul frunzelor, pedunculii si caliciul florilor. Pe frunze apar pete de 1-7 mm, circulare sau neregulate, de culoare rosie – violacee.
La inceput, petele sunt izolate, fiind asemanatoare cu cele produse de patarea alba a frunzelor, mai tarziu ele se maresc, conflueaza si ocupa suprafete mari din frunza, iar culoarea lor devine bruna, aproape negricioasa.
Pe petiol si pe filamentele stolonilor petele sunt alungite si adeseori in dreptul lor se observa strangulari.
Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliu de rezistenta sau prin apotecii care se formeaza pe frunzele moarte.
Măsuri de combatere şi produse recomandate: aceleşi ca în cazul pătării albe.
Boli la capsuni: Patarea bruna
Pe frunze apar pete circulare rosii-violacee, la inceput mici (2-5 mm), apoi se maresc pana la 1-2 cm. Tesuturile din dreptul petelor ne necrozeaza, iar cand atacul este foarte puternic, frunzele se usuca in intregime.
Aceasta boala este insa mai putin raspandita.
Mana comuna
Tot la capitolul boli la capsun trebuie sa discutam si despre mana. Aceasta ataca rizomul (la colet), pedunculii si caliciul florilor, dar mai ales fructele tinere si mature. Rizomul atacat prezinta necrozari pe portiuni de 10-12 mm, care se extind treptat, producand uscarea plantei.
Tesuturile atacate de mana la capun au un aspect spongios. Fructele verzi imbolnavite prezinta pete brune, iar pulpa se intareste. La fructele coapte atacate, pulpa devine amaruie. Aceasta ciuperca se transmite de la un an la altul prin spori, care rezista in sol si in organele bolnave.
Produse recomandate: Pentru prevenirea şi combaterea agentului patogen se vor aplica tratamente foliare cu unul dintre fungicidele: Champ 77 WG conc. 0.3% sau Alcupral 50 PU conc. 0.3-0.4%, la pornirea în vegetaţie, Aliette 80 conc. 0.3%WP sau Dithane M45 conc. 0.2%, Captan 50 PU conc.0.2%, în perioada înfloritului.
Dacă în perioada înfloritului există şi riscul atacului putregaiului cenuşiu – Botrytis cinerea, oricare din produsele menţionate, se pot aplica împreună cu fungicide specifice precum şi Teldor 500 SC conc. 0.15%.
Mana capsunului
Este o boala foarte periculoasa. Plantele atacate raman de vigoare redusa, cu frunzele de la baza ofilite. Marginile foliolelor sunt usor rasucite si cu zone rosiatice.
Sistemul radicular prezinta radicele complet necrozate la exterior, care putrezesc, planta dezradacinandu-se usor. Ciuperca ramane activa in sol 8-13 ani.
Boli la capsuni: Vestejirea plantelor
Aceasta ciuperca ataca radacinile groase si coletul, care se brunifica. Marginile foliolelor devin de asemenea brune pe o latime de 3-4 mm. Boala progreseaza rapid, ducand la vestejirea plantelor. Infectia este favorizata de leziunile produse de insecte si nematozi.
Ciuperca ramane pe resturile plantelor atcate timp de 7-8 ani.
Fainarea capsunului
Ataca frunzele si in masura mai mica florile si fructele. Pe ambele fete ale frunzei, dar mai frecvent pe fata inferioara, se formeaza o pasla albicioasa.
Fructele atacate de fainare, in stadiu incipient de crestere, nu se mai dezvolta, ramanand mici si diforme, acoperite si ele cu pasla albicioasa.
Soiurile de capsun au grade diferite de rezistenta la fainare. Sensibilitatea pronuntata la fainare elimina soiul din cultura.
Măsuri de combatere: Pentru reducerea rezervei biologice a patogenului se recomandă cosirea şi arderea sau compostarea, resturilor vegetale infectate imediat după recoltare. De asemenea, este bine venită cultivarea de soiuri tolerante sau rezistente la atacul patogenului ca de exemplu: ‘Premial’, ‘Sunrise’, ‘Red Gauntlet’, ‘Aliso’, ş.a.
Produse recomandate: În cazul unor atacuri extinse, pentru prevenirea şi combaterea agentului patogen se va aplica unul dintre fungicidele: Topas 100 EC conc. 0,025% sau Systhane 12 EC conc. 0,04% sau Systhane Forte conc. 0,02% ş.a.
Putregaiul cenusiu
Cand vorbim despre boli la capsun, una dintre cele mai des intalnite boli este putregaiul cenusiu. Acesta ataca florile si fructele deopotriva. Pe vreme umeda evolueaza rapid, putand distruge 50-80% din recolta.
Infectia masiva se produce in timpul infloritului.
Fructele atacate se brunifica si apoi putrezesc complet. Pe suprafata lor apare un invelis cenusiu. Umiditatea ridicata din interiorul tufelor, in sezoane ploioase, daca se mentin mai multe zile, poate produce putrezirea in masa a fructelor aflate in faza de maturare.
Ciuperca rezista pe resturile vegetale in descompunere, prin care se transmite de la un an la altul. Mulcitul cu paie poate reduce atacul cu peste 50%.
Măsuri de combatere: Una dintre principalele măsuri de combatere este cultivarea de soiuri cu toleranţă sporită la B. cinerea precum: ‘Red Gauntlet’, ‘Premial’, ‘Aiko’, ‘Elsanta’, etc. După fiecare recoltarea fructelor, se recomandă adunarea şi ȋndepărtarea fructelor atacate, urmată de cosirea culturii şi ȋndepărtarea resturilor vegetale la finele anului.
Produse recomandate (conform ICDP PITEŞTI MĂRĂCINENI): Preventiv se pot aplica 3-4 tratamente cu fungicide ȋn fenofazele, buton verde, buton alb, la ȋnflorirea deplină, cu unul dintre fungicidele: Switch 62.5 WG 1.0 kg/ha, Chorus 75 0.03%, Sumilex 50 WP conc. 0.1%, sau la nevoie, cu 3 zile ȋnainte de recoltare cu Teldor 500 SC 0.15%, sau Score 250 EC 0.05%.
Boli la capsuni: Arsura bacteriana a frunzelor
Pe ambele fete ale foliolelor apar pete decolorate, cu contur neregulat, de 1-4 mm latime, delimitate de nervurile secundare. Tesuturile atacate au aspect umed, translucid si se brunifica. In conditii de umiditate ridicata, pe fata inferioara a foliolelor apare o scurgere lichida.
Cu timpul, petele conflueaza, distrugand portiuni mari de limb. Bacteria se transmite de la un an la altul prin frunzele moarte cazute la sol.
Virozele capsunului
Virozele sunt boli provocate de virusuri. Virusul este un agent patogen invizibil cu microscopul obisnuit, care se reproduce doar in interiorul celulelor si provoaca boli infectioase foarte greu de combatut.
La capsun au fost identificate mai multe viroze:
Incretirea frunzelor: pe frunze apar pete clorotice, cu centrul necrozat si contur nedefinit. Cu timpul limbul frunzelor se deformeaza, se increteste, iar de-a lungul nervurilor tesutul se decoloreaza. Virusul se transmite prin afide.
Ingalbenirea marginala a frunzelor: pe marginea foliolelor apar pete galbene, neregulate si intrerupte. Limbul se rasuceste usor catre fata superioara. Aceste simptome sunt evidente primavara si dispar treptat in cursul verii.
Filodia capsunului: aceasta viroza se manifesta pe frunze si flori. Frunzele au culoarea verde-inchis cu pete galbene, iar cu timpul se incretesc. Frunzulitele noi, care apar, raman mici si cu petiol scurt. Florile prezinta anomalii morfologice si sterilitate. Virusul se transmite prin cicade.
Patarea frunzelor: Limbul se decoloreaza si prezinta pete inelare sau puncte mici cu contur neregulat, dispuse de-a lungul nervurilor. Acest virus se gaseste frecvent in stare latenta. El se transmite prin afide.
La capsun sunt semnalate si alte viroze: patarea inelara, mozaicul arabic, patarea inelara a tomatelor, care se transmit prin nematozi.
Insecte daunatoare ale capsunului
Gargarita neagra. Are o generatie pe an. Adultul are un corp negru, lung de 2-3 mm, acoperit cu perisori fini. Primavara, dupa iesirea din hibernare, gargarita se hraneste cu mugurii floriferi si frunzulitele abia aparute. Pentru a-si depune ouale, femela face un orificiu in bobocul floral, pana la stamine, in care depune un singur ou.
In cele din urma, bobocul se usuca si cade impreuna cu larva care se gaseste in interirul lui.
Paianjenul rosu comun. Are 5-6 sau mai multe generatii pe an. Femela are corp elipsoidal, la inceput de culoare galbena-rosie, apoi portocalie. Masculul are corpul piriform, galben – verzui deschis, apoi brun (in stadiul de adult).
Acest acarian ierneaza ca adult, sub resturile vegetale. Primavara, la pornirea in vegetatie femelele parasesc locurile de iernare si depun ouale pe fata interioara a frunzelor, unde se dezvolta apoi coloniile de paianjeni.
Paianjenul capsunului. Boli la capsuni pot aparea si din cauza acestui daunator, care poate avea pana la 7 generatii pe an. Acest acarian ierneaza ca femela adulta, in inima plantei. Primavara, cand capsunul porneste in vegetatie, femelele parasesc locurile de iernare si incep sa depuna ouale pe frunzulitele nou aparute.
Dupa 12-20 zile din oua apar larvele, care prefera frunzele din interiorul tufei, unde umiditatea relativa a aerului este mai ridicata. Frunzele atacate se incretesc, devin galbene, apoi brune si casante. In decurs de 2-3 ani plantele atacate se usuca.
Sursa informatii recomandari privind produsele de tratare/prevenire: ICDP PITEŞTI MĂRĂCINENI.
Daca apreciati acest articol, va invitam sa urmariti pagina noastra de Facebook:
Va invitam sa urmariti CultivaProfitabil si pe Google News.
