Hrana iepurilor, indiferent de sistemul de crestere practicat, este cel mai important aspect pentru dezvoltarea unor animale sanatoase, frumoase si viabile din punct de vedere economic.
Datorita numarului mare de pui produsi intr-un an si a ritmului de crestere ridicat, cerintele energetice ale iepurelui sunt mari.
Ce furaje putem folosi in hrana iepurilor
Principalele furaje pe care le putem utiliza in hrana iepurilor sunt urmatoarele:
- lucerna inainte de imbobocire (bogata in proteine si calciu),
- trifoi rosu,
- porumb,
- rapita,
- raigras englezesc,
- faina de lucerna deshidratata,
- frunze si colete de sfecla de zahar, proaspete;
- sfecla furajera (contin vitamina A);
- patrunjelul, patlagina (previn bolile intestinale)
- morcovi (contin vitamina A).
Concentrate
Cerealele, concetratele, sunt si ele recomandate pentru hrana iepurilor. O ratie obisnuita este de circa 40-50 grame pe zi, pe cap de animal. Cele mai valoroase energetic sunt ovaz, grau, orz, porumb. Iata ce se poate da iepurilor:
- porumb;
- orz;
- ovaz
- grau furajer;
- sorg;
- mazare;
- soia;
- srot de soia;
- srot de rapita;
- tarate de grau;
- melasa
In hrana iepurilor crescuti in sistem gospodaresc, furajele verzi constituie baza ratiilor. Un kilogram de nutret verde, in functie de provenienta, asigura 0,12 – 0,22 UN (respectiv circa 250 Kcal).
In structura ratiilor, furajele verzi pot reprezenta intre 50-100%. Adultii pot consuma 800-1.800 grame pe zi, iar tineretul de reproductie 350 – 450 grame/zi intre 2 si 3 luni, iar dupa 3 luni circa 700 grame /zi.
De asemenea, fainurile favorizeaza dezvoltarea tubului digestiv la tineret. In alimentatia iepurilor este de preferat fanul de trifoi, deoarece in cazul celui de lucerna iepurii au tendinta de a consuma doar frunzele, producand o mai mare risipa.
La un continut de 85% substanta uscata, un kg de fan asigura 0,40 – 0,60 UN (respectiv 1.860 – 2.100 Kcal).
In functie de tehnica de hranire, fanul se poate administra fie maruntit sau incorporat in granule. Consumul zilnic de fan este de circa 100 grame la iepurii adulti in repaus, 100 – 150 grame la iepuroaicele in gestatie, 250 – 300 grame la iepuroaicele in lactatie si 70-80 grame la tineret, ratia dubalndu-se la o varsta de 4 luni.
Radacinoasele
Iepurii consuma cu placere aceste furaje, datoria suculentei lor si a continutului ridicat de glucide. Cu toate acestea, aportul nutritiv este redus.
Sfecla furajera poate fi administratain hrana iepurilor in cantitati de 300-400 grame pe zi la adulti si intre 100 si 200 grame la tineret. Frunzele de sfecla se administreaza in cantitati foarte mici la iepuri, deoarece au un continut ridicat de oxalati, care provoaca intoxicatii.
Morcovul reprezinta mancarea preferata a iepurilor, datorita gustului dulce. El are o digestibilitate buna si un continut ridicat de caroten. Morcovul poate fi administrat zilnic in cantitati de 300 – 400 grame la iepuroaicele in gestatie, de 400-600 grame la cele in lactatie si de 200- 500grame la tineret.
Plante toxice pentru iepuri sunt:
Vom evita sa hranim iepurii cu urmatoarele plante deoarece sunt nocive pentru acestia. De exemplu, ceapa, arpagicul, prazul, sparanghelul pot provoca boli la stomac.
De asemenea, cartofii cruzi sau resturi de la planta de rosii sunt de asemenea nocive.
Saruri minerale importante in hrana iepurilor
Cele mai importante saruri minerale care trebuie sa se regaseasca in mancarea iepurilor, astfel incat acestia sa nu dezvolte probleme digestive sau de alta natura.
Calciul si fosforul – In hrana iepurilor aceste doua componente minerale sunt esentiale. De exemplu, carenta in calciu determina scaderea in greutate, inapetenta, chiar si pareze.
Pentru a atinge nivelul necesarului in calciu si fosfor ratiile de hrana pentru iepuri trebuie sa contina 0,4% Ca si 0,22 P, pentru tineretul in crestere, 0,45% Ca si 0,37% P, pentru iepuroaicele in gestatie.
Sodiul, potasiul si clorul – acestea pot fi asigurate cu usurinta prin furaje de origine vegetala si prin sarea de bucatarie. Carenta in aceste saruri minerale se manifesta prin apatie, pierderi in greutate, parul isi pierde luciul.
Carentele de Na si Cl se pot inlatura prin introducerea clorurii de sodiu in ratii in proportie de 0,51 – 1%.
Sulful – se gaseste in structura unor aminoacizi, a vitaminei B, in compomenta fanerelor (unchii, par).
Fierul – participa la transferul sanguin al oxigenului si in respiratia tisulara. Surplusul de fier va fi eliminat de sistemul digestiv.
Alte saruri minerale importante in hrana iepurilor sunt: manganul, cuprul, zineul, cobaltul si iodul (bineinteles, acestea intr-o cantitate cu mult redusa se afla in organism).
Cerinte de vitamine pentru iepuri
Vitamina A, foarte importanta din punct de vedere oftalmologic, trebuie sa se regaseasca in ratia de hrana a iepurilor, undeva la o valoare de 6.000 UI/Kg.
Vitamina D intervine in reglarea absorbtiei intestinale si a metabolismului.
Vitamina E in hrana iepuri – este un antioxidant natural protejand oxidarea vitaminei A si a acizilor grasi nesaturati.
Vitamina K intervine in sinteza trombinei la nivelul ficatului.
De asemenea, vitaminele hidrosolubile necesare intr-o ratie echilibrata sunt: B1, B2, B3, nicotinamida, B6, B7, acidul folic, B12, vitamina C.
Apa in hrana iepurilor
Apa necesara organismului iepurelui provine din adapare (75%), din furaj (12-15%) si din arderile metabolice.
Necesarul de apa pentru iepurii crescuti in sistem intensiv-industrial este pentru femele gestante si masculi 0,7 l/zi/individ si 1,5 l/zi/femela si puii sai.
Temperatura apei este de asemenea importanta. O temperatura prea mica a apei sensibilizeaza mucoasa intestinala.
Cerinte privind hrana iepurilor
Primul aspect pe care il vom aborda sunt detaliile despre cerintele energetice.
Cerintele energetice
Se apreciaza ca la o furajare concentratia energetica a ratiei trebuie sa fie de 2.500 Kcal, atat la iepuroaicele in gestatie si lactatie, cat si la tineret.
La iepurii adulti, in perioadele neproductive nivelul energetic se poate reduce la 2.100 Kcal ratie.
Unul dintre principalii factori de influenta a ingestiei la iepuri il reprezinta densitatea energetica a ratiei. Tendinta naturala la iepuri este de a consuma furaje pana isi asigura cerintele energetice.
Mancare iepuri: Cerintele in proteine
Proteina reprezinta o substanta nutritiva de prima importanta in alimentatia iepurilor. Produsii rezultati in urma digestiei proteinelor sunt fie sub forma de aminoacizi liberi sau sub forma de oligopeptide.
Proteinele ajuta iepurele in primul rand asupra refacerii celulelor uzate, la multiplicarea de noi elule, precum si la sinteza secretiilor. Proteina, in exces, constituie o sursa de energie pentru organism.
Cerintele de proteina in hrana iepurilor simt de corca 15% in cazul iepuroaicelor in perioada de gestatie, de 17% in perioada de lactatie, precum si de 15% aproximativ in perioada de repaus.
Cerinte in celuloza si lipide
Celuloza constituie si ea, mai putin decat proteina insa, o sursa de energie. Celuloza ajuta mai mult derularea proceselor digestive la iepuri.
Nivelul celulozic al ratiilor este de 10-12% la tineretul cunicul in crestere, precum si la iepuroaicele in gestatie si lactatie, de 14% la iepurii adulti in repaus.
In ceea ce priveste lipidele, acestea degaja (la 1 g de lipide) circa 9,3 Kcal. Normele prevad un nivel de 2% grasime bruta in ratiile iepurilor si 3% un nivel al lipidelor din ratii pentru tineret si pana la 5% pentru iepuroaicele gestante.
