AcasăCasa si gradinaCe este compostul, „uzina vie” a oricarei gradini

Ce este compostul, „uzina vie” a oricarei gradini

Ce este compostul si cum il puteti realiza pentru gradina dumneavoastra. La aceste intrebari vom raspunde in cadrul acestui articol. In primul rand, compostul este un amestec realizat din mai multe ingrediente (de origine vegetala si/sau animala) pe care il folosim la fertilizarea solului. Beneficiul major este ca o asemenea solutie este naturala si poate fi realizata cu diverse plante sau resturi pe care deja le avem.

Composturile sunt amestecuri de resturi vegetale, fermentate aerob, in prezenta unor ingrediente, care activeaza fermentarea şi sporesc valoarea fertilizanta a ingraşamântului. Pentru amplasarea locului in care vom realiza compostul este bine sa rezervam un loc suficient de mare, cca 10% din suprafata gradinii, ferit de vânturi puternice, semiumbrit, cu sursa de apa si acces usor.

Ce materiale putem utiliza pentru a face compost

Materiale de origine vegetala destinate compostarii: frunze (in cazul compostului realizat numai din frunze acestea se vor toca marunt si se vor amesteca cu turba, compost matur, iarba taiata sau pamânt, in proportie de 2:1; calitatea depinde de tipul de material folosit- frunzele de fag contin mult calciu, cele de stejar si acele de conifere produc un pH scazut) iarba, tulpini de floarea soarelui, coceni de porumb, vreji de cartofi si fasole, flori uscate, deseuri de la florarii, fructe stricate (cele cazute se vor opari), resturi rezultate in urma taierilor din cursul anului, tescovina, resturi de legume, buruieni fara samanta germinabila, paie, rumegus, scoarta de copac, trestie, cetina de molid (in cantitati mici, mal de ape, gunoi menajer degradabil (de natura alimentara, resturi verzi menajere, deseuri de gradina; sunt foarte umede si prea bogate in azot organic pentru a fi compostate singure; compostul este un amendament organic a carui concentratii in N,P,K sunt variabile in functie de natura deseurilor care intra in compozitia acestora) hartie (in cantitati mici, exceptand cea cu tiparitura in culori).

Materiale de origine animala destinate compostarii: gunoi de animale (in cazul compostului realizat numai din gunoi de grajd, raportul carbon / azot este favorabil intre 12-20) , pene, par, oase zdrobite, sange, coji de oua, s.a.

Nu se destineaza compostarii : plante infestate cu boli sau daunatori, radacini de buruieni periculoase, buruieni purtatoare de seminte germinabile, metale, sticla, plastic, cauciuc, hartie colorata.

Obtinerea compostului

Pentru cantitati mici, se va adopta procedeul de compostare “in siloz” utilizand: saci PVC perforati, butoaie PVC sau din tabla (butoiului i se va taia fundul; in pereti se vor face gauri de cca. 1 cm, pe doua randuri, 2 randuri in partea de sus si 2 in cea de jos; butoiul se va aseza pe un gratar de lemn iar gratarul pe caramizi; se vor folosi 2 butoaie, unul pentru pentru colectare / precompostare si un altul pentru compostarea propriu-zisa), tarcuri din lemn cu 2 compartimente.

Recomandare: Cum administram ingrasamintele naturale in gradina

Precompostarea, consta in colectarea zilnica a deseurilor menajere, la care se adauga materialele destinate compostarii. Materialele verzi sau umede, se stratifica cu cca. 30 % materiale uscate la care se adauga putin pamant si putin var stins. Materialele grosiere (vreji, tulpini, s.a) se maruntesc (5 cm).

Cand realizam compostarea?

Compostarea propriu-zisa, incepe in momentul in care s-a colectat o cantitate suficienta de materiale (cel putin 1 mc).Se realizeaza de regula primavara (la inceputul lunii mai) si toamna (la inceputul lunii septembrie).

In urma compostarii de primavara, desfasurata pe parcursul a cca. 6 luni, se obtine un compost semidescompus sau chiar descompus, in functie de cat de corect am lucrat.

Compostarea de toamna este o compostare de 12 luni, in urma careia obtinem un compost bine descompus de cea mai buna calitate.

Compostarea se realizeaza in silozurile amintite unde temperatura poate atinge 80 0C (compostare fierbinte), sau in gramezi prismatice (compostare calda – la baza se aseaza un strat de cca. 20 cm de materiale grosiere maruntite apoi un strat de 30-50 cm de material precompostat peste care se imprastie ingredientele de compostare, dupa care, daca este cazul, se uda, de preferat cu plamadeala de urzica) unde temperatura atinge 40-60 o C. Prismele de compostare se instaleaza direct pe pamant, pentru a permite accesul ramelor si a altor vietuitoare din sol. Ambele procese se petrec aerob.

ce este compostul cum il putem face

Ingredientele se vor administra in urmatoarea ordine: balega uscata de bovine in strat de 0.5-1 cm. grosime, humus in strat de 3-5 cm , amendament presarat. Prisma se inalta pana la 80-120 cm, se acopera cu un strat subtire de paie sau fan si apoi cu folie. Pentru a nu fi luata de vant, peste capetele de folie se aseaza greutati.

In cazul in care dispunem de cantitati mari de gunoi de grajd, acesta se composteaza separat, din ingrediente eliminandu-se balega si amendamentele, fiind pastrate doar humusul si plamadeala de urzica. Se efectueaza pe platforme betonate cu captarea mustului in bazine.

Reguli de compostare

  • compostarea inseamna amestecare;
  • amestecarea nu se face la intamplare ci prin alternare de ud cu uscat, afanat cu compact, moale cu tare;
  • pentru descompunere este nevoie de apa si aer in cantitati nici prea mari, nici prea mici.

O gramada bine alcatuita intra repede in incalzire si nu mai este necesar sa fie intoarsa. Eventualele erori, impun intoarcerea la cca. 3 luni.

Atunci cand dispunem de gunoi de grajd proaspat sau de cantitati mari de frunze, se poate practica compostarea de suprafata / la rece (0-40 o C), prin incorporare sub cazma, nu mai adanc de 15 cm ( ca si ingrasamintele verzi ), toamna tarziu ( pana primavara , are loc o semidescompunere a materiei organice ) in primavara se va efectua mobilizarea adanca cu furca sau cazmaua. Acest tip de compost se realizeaza pentru legumele mari consumatoare de hrana.

Compostul poate fi administrat in stare semidescompusa (pentru plantele mari consumatoare de hrana, sau atunci cand il utilizam pentru mulcire), recomandabil este sa fie utilizat in stare descompusa (in special in cazul speciilor mai putin consumatoare de hrana: fasolea, mazarea, salata, ceapa, morcovul, ridichile, plantele medicinale si aromatice, florile, inclusiv cele de la ghivece). Compostul descompus se imprastie pe sol intr-un strat de 1-3 cm grosime si se incorporeaza cu sapa, de regula cu ocazia primelor prasile.

Daca apreciati acest articol, va invitam sa dati Like paginii noastre pe Facebook:

Va invitam sa urmariti CultivaProfitabil si pe Google News.

Antonio Zaharia
Antonio Zaharia
Pasionat de agricultura si mai ales de consecventa fermierilor de lucra si de a pune pe masa hrana, chiar si in cele mai dificile conditii. Documentam articolele noastre cu agricultori, pomicultori si chiar cu oameni de stiinta din cadrul facultatilor de Agronomie.
Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandari pentru tine