10 de curiozitati despre vaci

0
130
Curiozitati despre vaci
Curiozitati despre vaci

Bovinele sunt printre cele mai crescute animale in gospodariile rurale, de acea dorim sa va prezentam cateva curiozitati despre vaci, precum modul in care se orienteaza, cat de mult pot trai, precum si alte detalii.

In primul rand, la origini, bovinele au fost animale de pădure, care străbăteau distanţe mari în căutarea hranei, apei şi locurilor adecvate de odihnă. Bovinele aparţin grupului de animale diurne. Aceasta înseamnă că hrănirea, comportamentul social, îngrijirea corporală etc. au loc ziua, iar în cea mai mare parte a nopţii animalele se odihnesc. De asemenea, bovinele sunt animale gregare.

Campul vizual al bovinelor

Bovinele au toate simţurile bine dezvoltate şi le utilizează atât ca mijloc de orientare în căutarea hranei, cât şi în comunicarea socială.

Câmpul vizual este de aproximativ 330-360°, iar câmpul binocular – câmpul vizual al unui ochi care se suprapune simultan peste celălalt – de 25-30°. Bovinele pot distinge între culorile roşu, galben, verde şi albastru, dar distingerea între verde şi albastru este slabă. De asemenea, pot distinge diverse forme simple, precum triunghiul, cercul şi linia. În schimb, capacitatea de concentrare este redusă. Vacile pot recunoaşte membrii personalului dintr-o fermă.

Bovinele sunt înclinate să treacă dintr-o zonă întunecată într-o zonă luminoasă şi nu invers.

Despre vaci: simtul olfactiv

Un alt aspect pe care il putem aminti in cadrul articolului nostru despre curiozitati despre vaci este legat de simtul auditiv. Acesta este aproape similar celui uman, dar acestea pot recepta şi unele sunete mai înalte.

Bovinele nu au o capacitate bună de localizare a sursei sunetului, putând recepta doar sunetele care provin dintr-un spaţiu de 30°.

Curiozitati despre vaci: cat de bine au dezvoltat simtul olfactiv

Simţul olfactiv este şi el bine dezvoltat, fiind utilizat în căutarea hranei şi pe durata comunicării sociale.

Taurul poate detecta o vacă în călduri cu câteva zile înainte de manifestarea efectivă a acestora. În plus, pe baza impresiilor olfactive vaca găseşte şi recunoaşte viţelul.

Simtul olfactiv

Simţul gustativ joacă un rol important în alegerea hranei. Bovinele preferă furajele dulci şi acre şi le refuză pe cele amare sau care conţin multă sare. Vacile nu sunt foarte pretenţioase şi tind să consume furaje putrezite, lipsite de gust şi contaminate.

De asemenea, ele acordă o importanţă redusă gustului apei potabile. Ele pot consuma apă murdară sau contaminată cu excremente. Acesta este unul din defectele specifice bovinelor, care le poate afecta rumenul.

Se presupune că rănile, leziunile, bolile şi indispoziţia sunt percepute într-un mod similar oamenilor.

Capacitatea de invatare

Vacile au o capacitate buna de invatare. Cercetările au arătat că exemplarele cu o poziţie ierarhică superioară aşteaptă semnalul – sunetul furajelor turnate în alimentatorul colectiv – pentru a alunga un animal de rang inferior de lângă standul de furajare.

Partiţiile de standuri lungi nu împiedică alungarea animalelor mai slabe.

Spatiul necesar de care au nevoie

Spaţiul fizic este spaţiul de care vaca are nevoie pentru mişcările naturale, precum poziţia de odihnă, ridicare, întinderea etc. Spaţiul social este distanţa minimă pe care animalele o păstrează între ele.

Dacă distanţa minimă este depăşită, vaca va încerca să scape sau va avea un comportament agresiv.

Distanţa minimă “personală” dintre vacă şi alţi indivizi este delimitată de un cerc imaginar în jurul capului, deoarece vacile se orientează cu ajutorul impresiilor senzitive receptate prin intermediul ochilor, urechilor şi simţului olfactiv. De aceea, acestă distanţă se măsoară la nivelul capului. La vacile adulte aflate la păşunat spaţiul individual este în general de doi până la patru metri.

Comportamentul social de îngrijire

Bovinele au o necesitate aparte de a linge şi a fi linse de către egalii lor. Prin urmare, igienizarea prin lins trebuie privită ca o manifestare normală.

Atunci când are loc igienizarea reciprocă, distanţa individuală este ignorată fără a genera reacţii agresive. Toate animalele dintr-un grup beneficiază de igienizarea prin lins, dar nu toate realizează această activitate.

Animalele cu rang similar manifestă acest comportament mai frecvent decât cele cu rang diferit. Igienizarea reciprocă contribuie la stabilitatea ierarhiei sociale.

Curiozitati despre vaci: Hrana

Bovinele sunt animale gregare şi preferă să se hrănească împreună. Ritmul circadian la păşunat este în mod tipic unul ciclic, cu 4-5 reprize zilnice de păşunat, întrerupte de odihnă şi rumegat. Consumul de hrană are loc pe parcursul a două perioade lungi, de păşunat intensiv, una în preajma răsăritului şi alta la apus. Vacile pasc iarbă 5-9 ore pe zi, timp în care străbat 3-5 kilometri dacă pajiştea este de bună calitate.

Mulsul vacilor de lapte este integrat în ritmul circadian. Dacă mulsul de dimineaţă se efectuează înainte de răsărit, prima repriză de păşunat începe imediat după muls. Dacă mulsul se efectuează dimineaţa târziu, păşunatul începe după ce sunt scoase la păşunat. Cealaltă repriză mare de păşunat are loc întotdeauna după mulsul de seară.

Cat traieste o vaca? Vacile pot trai circa 15-20 de ani, bineinteles in functie de rasa si de modul in care au fost ingrijite. Cu toate acestea, vacile de lapte pot trai mult mai putin.

Comportamentul viţeilor

Cateva curiozitati despre vaci sunt inevitabil asociate si viteilor. La câteva minute după naştere, viţelul încearcă să se ridice şi de cele mai multe ori reuşeşte să facă acest lucru într-un interval de la o jumătate de oră până la o oră şi jumătate.

Din momentul în care reuşeşte să se ridice în picioare, viţelul începe să caute ugerul şi mameloanele mamei. De îndată ce le-a găsit, începe să sugă. Majoritatea viţeilor reuşeşte să sugă în primele 3-5 ore de viaţă. Totuşi, există diferenţe între indivizi şi între rase. Până la o treime din viţeii din rasele de lapte nu reuşesc să sugă în primele 6 ore. După ce a învăţat să găsească mameloanele, viţelul nu va mai uita să sugă.

Viţeii se nasc fără anticorpi care să-i protejeze de bolilele infecţioase. În consecinţă, în primele două-trei săptămâni reacţia imunitară depinde complet de anticorpii (imunoglobuline) conţinuţi în colostru. Capacitatea epiteliului stomacal de a absorbi anticorpii este cea mai ridicată imediat după naştere şi dispare în primele 24 de ore. De aceea, pentru a fi siguri că viţelul sugar primeşte colostru din primele momente, este bine ca prima dată să fie ajutat să sugă.

În boxele de fătare colective de mari dimensiuni, cu mai multe vaci fătate, viţeii pot să sugă şi lapte de alte vaci.

Despre pascut

Pentru vacile care fac mişcare este mai uşor să se culce şi să se scoale, comparativ cu cele care nu fac mişcare deloc.

La păscut, vacile străbat zilnic distanţe de aproximativ doi-patru kilometri, în funcţie de cantitatea de iarbă şi de mărimea parcelei.

În sistemele de stabulaţie liberă cu acces în padocuri exterioare vacile străbat zilnic circa un kilometru.

Sursa: Sisteme de adapost pentru bovine – Grupurile de lucru din cadrul instituţiilor au fost alcătuite din: Dr. Anca Kramer, Dr. Dan Daraban, Ing. Daniela Catană, Ing. Elena Gavriluţă, Ing. Radu Galiş, Ing. Vladimir Stoianovici şi Dr. Sorin Liviu Ştefănescu. Coordonarea acestora a fost realizată de către doamna Rodica Matei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here