Tehnologia „No-till”, testata de un fermier din Timis: ce economii si beneficii aduce

0
265

Prezenta mai mult in Statele Unite ale Americii, tehnologia No-till se refera la lucrarea minimala a solului, cu scopul de a diminua eroziunea pamantului si de a aduce economii fermierului. Un fermier din Timis s-a decis sa testeze obiectiv aceasta tehnologie pentru a putea spune cu adevarat ce beneficii a avut in urma ei.

Valentin Coroama, din localitatea Parța, judetul Timis, lucreaza 230 de hectare, in principal grau, floarea-soarelui si porumb, iar in cadrul altei exploatatii detine 80 de hectare bio, pe care cultiva porumb pentru siloz si lucerna, necesare la ferma zootehnica pe care o detine de 150 de capete de vaci de lapte.

Am stat si noi de vorba cu agricultorul din Vestul tarii pentru a afla mai multe detalii despre tehnologia „No-till”.

„Am 2 exploatatii agricole, o ferma de vaci si o parte din teren pe care produc furaj, am trecut la agricultura bio. La bio e mai complicat cu substantele pe care ai voie sa le folosesti, plus tehnica mai dificila. Am studiat pe internet si am dat despre culturile de acoperire (cover crop), agricultura bio combinata cu sistemul acesta. Asa am ajuns sa cumpar semanatorile, atat de porumb cat si de grau, care sa poate fi folosite atat conventional, cat si in tehnologia No-till. De exemplu pentru porumb sau floarea-soarelui, se seamana vara, cat mai devreme 15 august, daca se poate, un amestec din plante fixatoare de azot, mazariche, mazare, trifoi alb, rosu, o combinatie de plante, in amestec cu secara. Un mic dezavantaj aici este ca se amana semanatul in comparatie cu tehnologia conventionala. Adica masa asta toata vine culcata la pamant, de un tavalug cu lamele. Lamelele insa nu sectioneaza planta, doar o zdrobeste. Se pune normal tavalugul in fata, la tractor, cine are posibilitatea, iar in spate vii cu semanatoarea. Ea trebuie culcata la pamant cand secara e inflorita. Se usuca si formeaza o protectie. Formeaza si un mulci, o materie organica foarte buna, o protectie sa spunem fata de buruieni, care nu mai ies, deoarece nu mai au fotosinteaza. O protectie naturala. Mie imi este mai usor sa fac tehnologia asta deoarece pun porumb de siloz. Asta este ceea ce fac in comuna, unde am animalele”, a declarat pentru CultivaProfitabil.ro Valentin Coroama, din localitatea Parța, judetul Timis.

Tehnologia No-till
Tehnologia No-till

In cea de-a doua exploatatie a sa, unde lucreaza 230 de hectare, fermierul timisorean a inceput un test pe o parcela de 8 hectare pentru a vedea ce efecte are cu adevarat tehnologia No-till.

„Dupa aceea, am o alta exploatatie, unde lucrez in prezent 230 de hectare, cu posibilitatea de extindere. Acolo, tehnologia No-till in adevaratul sens al cuvantului. Pe astea 8 hectare de grau si o sa pregatesc si pentru porumb, cel putin 3 ani, nu o sa mai intru cu nimic. Sa vad efectul in timp”, ne-a spus Valentin Coroama.

Tehnologia No-till
Tehnologia No-till

Nivelul de azot din sol cu tehnologia No-till

„La inceput, pot spune ca am fost destul de reticent asupra acestei tehnologii, dar dupa ce am sapat mai adanc, pot spune ca am inteles mult mai multe lucruri, si am ajuns la concluzia ca pe termen lung nu poate aduce decat beneficii. Multi fermieri spun ca resturile vegetale trebuie incorporate in sol, asa stiam si eu, ca sa produca azot, dar totodata stim ca resturile vegetale ca sa se descompuna au nevoie de azot. Practic, azotul acela se anuleaza oarecum. Adica trebuie sa-i dai 11 kg de azot, substanta activa, pentru fiecare tona de materie vegetala ca sa se descompuna. Si aia iti aduce inapoi intre 10-15. Poate sa fie -1 kg sau +4 kg, ceea ce este foarte putin”, ne-a mai spus fermierul.

Tehnologia No-till
Tehnologia No-till

Tehnologia No-till: necesar de apa mai mic al solului

„Am vazut la noi in zona, de exemplu, pasunea care nu este lucrata de zeci de ani, la o ploaie torentiala, foarte repede se scurge apa din ea, si terenurile care se afla la 200-300 m distanta, aceeasi structura de sol, lucrat intensiv, cu utilaje cu discuri mici, pentru pregatire superficiala, infiltratia este foarte proasta, chiar si la o ploaie mica apa balteste. Din nou, avem o explicatie logica. Particulele mici de pamant care se formeaza, apa cazand pe sol, le ia si le coboara odata cu apa si sigileaza gaurile mai mari, se formeaza acea crusta. Americanii din testele pe care le-au facut ei spun ca si necesarul de apa al solului scade sau cumva se pastreaza umiditatea mai bine in sol”, explica Valentin Coroama.

Tehnologia No-till
Tehnologia No-till

Tehnologia No-till: la ce nivel ajung productiile

„Un lucru pentru care fermierii abandoneaza proiectul asta este cel al diminuarii productiei, cel putin in primii 3 ani. Neavand suficienta materie organica deasupra, efectul este acesta. Totusi, din acest punct de vedere, al productie, nu pot da un raspun obiectiv, tocmai acesta fiind motivul testului pe care l-am initia. Americanii spun ca productia nu poate fi una record, de 18 tone la grau, dar putem vorbi de o productie mult mai ieftina, timp de lucru scurtat, chiar si la o ploaie usoara se poate continua lucrul. Pentru un fermier care lucreaza sute si mii de hectare, asta e foarte important. Avand zootehnie, noi cultivam si lucerna multa. Lucerna aduce un aport de azot foarte bun. Si atunci prin amestecul asta de culturi de acoperire putem aduce azot natural si asta inseamna ca nu mai trebuie sa aducem azot comercial, pe care sa-l aplicam. E o economie importanta. Plus ca putem lucra si cu utilaje de putere mult mai mica”, ne-a mai spus fermierul.

Tehnologia No-till
Tehnologia No-till

Cum gestionam daunatorii cu tehnologia No-till

O serie de specialisti spun ca un punct sensibil al tehnologiei No-till, dat de trecerea minimala cu utilajul, este ca face mult mai dificila gestionarea daunatorilor si buruienilor. Acest lucru ar putea face ca fermierii care aleg sa foloseasca No-till, in adevaratul sens al cuvantului, sa fie nevoiti sa utilizeze, in cazul unor probleme majore cu daunatorii, mai multe substante chimice.

Nu trebuie uitat ca in Statele Unite, riscul daunatorilor si buruienilor este diminuat intr-o masura destul de mare, deoarece fermierii americani folosesc in general seminte modificate genetic, capabile sa reziste mult mai bine la daunatori si buruieni.

Fireste, fiecare fermier trebuie sa cantareasca bine ce sistem de lucru al solului adopta, in functie de mai multe criterii. Va invitam sa ne spuneti ce noi tehnologii abordati sau ce teste intentionati sa faceti.

Acest articol este proprietatea CultivaProfitabil.ro. Copierea si distribuirea acestui continut, pe alte site-uri, este strict interzisa. Daca vom descoperi ca ati copiat continutul nostru, ne rezervam dreptul de a folosi orice mijloace legale. Va multumim pentru intelegere!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here