Secretele unui gard viu bogat si mereu verde

0
251
Gard viu
Gard viu

Organizarea unui gard viu serveste la delimitarea zonelor din gradina, a granitelor gradinii si a terenului. Este un bun protector impotriva galagiei, prafului, vandtului si privirilor indiscrete, dar poate oferi si o oaza de umbra. Se poate planta langa un gard obisnuit sau il poate inlocui pe acesta.

Taierile se executa doar la gardurile vii care se preteaza la aceste operatiuni. Arbustii cu flori, cum sunt floarea miresei, cotoneasterul, deutia, gutuiul japonez, arbustii vesnic verzi – cimisirul (Buxus), laurul, prunul, se pot dirija in garduri vii aspectuoase chiar si fara taieri regulate. In asemenea cazuri se planteaza mai rar la distante de un metru, lucrarile de ingrijire si taiere fiind aceleasi cu cele de la plantele solitare.

Gard viu: dimensiuni si forme

Dimensiunea gardului viu (de-o palma sau de mai multi metri) se alege in functie de scopul pentru care este utilizat. Se iau in considerare timpul alocat acestui proces si uneltele avute la dispozitie. Intretinerea peretelui de gard viu de doi metri cere multa indemanare si pricepere.

In gradinile rococo, bordurile rondourilor florale si suprafetelor de gazon sunt formate dintr-o varietate pitica de cimisir. Mentinerea acestuia mai multe decenii la dimensiuni mici (sub 20 cm) a fost posibila prin aplicarea taierilor dese, prin sapaturi si ajustari la nivelul radacinilor si replantarilor; aceasta moda este insa de domeniul trecutului.

In zilele noastre se folosesc borduri separatoare formate din plante perene joase sau arbusti pitici: lavanda, specii de Spiraea, Waldsteinia geoides.

Din majoritatea arbustilor si doar din cateva specii de conifere se pot forma garduri vii inalte, de la o jumatate de metru pana la doi metri. De cele mai multe ori latimea este impusa de specia aleasa. In concluzie, la achizitionarea plantelor trebuie avuta in vedere suprafata disponibila.

Gardul viu despartitor cere mult spatiu. In gradinile mai mari se pot forma pereti de nepatruns de la o jumatate de metru la din metri inaltime, din plante precum gladita, salcioara, portocala osage, porumbarul, paducelul, piracanta.

Pentru o dezvoltare armonioasa, gradul viu tuns format din molid necesita un spatiu de minim 1 metru inaltime.

Iubitorii de pasari pot sa formeze un gard viu lat de cel putin 80 – 100 cm, pentru a le oferi acestor vietuitoare un adapost potrivit.

Din tuia sau chiparos se poate forma un gard viu de circa 60-80 cm, de asemenea, jugastrul, piracanta, ilexul sunt potrivite pentru un gard viu de 40 – 60 cm. Lemnul cainesc, paducelul, carpenul au nevoie de cel putin 30-40 cm.

Majoritatea gardurilor vii se degarnisesc daca nu au formata o baza mai lata. Gardul viu poate fi taiat sub forma de tunel, dreptunghi sau trapez. Lemnul cainesc si tisa pot sa formeze pereti verticali cu inaltimi de o jumatate de metru. In cazul peretilor oblici, taierile sunt destul de dificile.

Aceasta forma nu este necesara daca la plantare si in urmatorii 3-4 ani nu se permite alungirea gardului. Acest proces se poate stopa prin executarea a doua sau trei taieri drastice pe an.

La plantare si in primul an

Radacinile arbustilor foiosi pentru garduri vii se fasoneaza. Daca sunt prea dese se raresc, se indeparteaza partile afectate si se reinnoieste suprafata de taiere de la capatul radacinilor mai bine dezvoltate. In acelasi timp, partea aeriana se taie la dimensiuni mici in primavara primului an de la plantarile din toamna sau, in cazul plantarii de primavara, inainte de plantare.

Plantarea se face pana cel tarziu in mijlocul lunii aprilie. Taierile de reductie se fac in functie de specie si de marimea plantei. Arbustul la care se aplica taieri trebuie sa aiba minim 3-4 ramuri. Cele mai subtiri se reduc la 2-3 muguri, iar cele mai groase la 4-5 muguri.

Plantele nu se menajeaza, deoarece doar plantele taiate puternic pot forma garduri vii compacte, cu ramuri dese.

Formarea continua – cand se tunde gardul viu

Gardul viu format din specii de foioase sau din specii vesnic verzi se tunde in urmatorii 2-3 ani de la plantare in mod continuu, pentru intarirea si ramnificarea lastarilor fragezi. Lastarii rebeli se reduc de mai multe ori pe an, pana in momentul in care gardul viu a ocupat intreaga suprafata destinata. In fiecare an taierile incep la sfarsitul lunii martie, inainte de inmugurire.

De-a lungul perioadei de vegetatie, gardul viu se tunde de cate ori este posibil, cel putin o data, la inceputul lui iunie. Acest proces nu se amana, deoarece prin taierea lastarilor dezvoltati si lignificati procentul pagubelor creste, iar planta sufera.

Lucrarile de formare se incheie in momentul in care s-a ajuns la inaltimea si latimea dorite. Dupa aceea, taierile se fac de 2-3 ori pe an, iar in cazul coniferelor doar o singurata data pe an.

Cea mai severa interventie este taierea totala sau partiala a gardului viu imbatranit si degarnisit. Sfarsitul iernii este perioada optima pentru aceasta lucrare de intinerire.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here