Categorii
Bovine

Rase de vaci de lapte cu productii mari, adaptate pentru Romania

Crescatorii interesati de rase de vaci de lapte au in prezent o oferta bogata, lucru care ii poate ajuta in dezvoltarea unei ferme de bovine cu adevarat profitabila.

Va prezentam in acest articol cele mai importante rase de bovine specializate pe productia de lapte.

Rasa Bălţată cu negru (Friză, Olandeză)

Este originară din Olanda şi provine din vechile populaţii locale de taurine bălţate alb cu negru, supuse unei selecţii riguroase după producţia de lapte. O influenţă deosebită la formarea rasei a avut-o climatul blând, cantităţile mari de precipitaţii căzute, suprafeţele mari de păşuni şi iarna scurtă de pe acele meleaguri.

La început se creşteau trei varietăţi de taurine, care, mai apoi, au devenit rase de sine stătătoare: Bălţată cu negru, Bălţată cu roşu şi Groningen cu capul alb, ele deţin în Olanda respectiv – 74, 24 şi 2% din tot efectivul de taurine.

Din Olanda, rasa Bălţată cu negru s-a răspândit pe toate continentele. În majoritatea ţărilor, unde această rasă se importă şi animalele se cresc în rasă pură, ele poartă denumirea de Friză (Anglia, Franţa) sau Holştein Friză (S.U.A., Canada, Japonia).

În multe ţări (Suedia, Polonia, Rusia) animalele autohtone au fost încrucişate cu rasa Friză olandeză şi, ca rezultat, au fost formate rasele Bălţate cu negru locale.

Rase de vaci de lapte - Baltata cu Negru
Rase de vaci de lapte – Baltata cu Negru

Rase de vaci de lapte Bălţată cu negru se caracterizează prin tip morfologic de lapte, profil corporal trapezoidal.

Are cap fin, linia superioară corectă, crupa lată, toracele adânc (73,7 cm), talie înaltă (132 cm), iar în perspectivă se prevede sporirea acesteia până la 138 cm, abdomenul spaţios, ugerul mare, bine prins, simetric; aplombul membrelor este corect.

Rasa Friză Bălţată cu roşu are talia cu l-2 cm mai mică, însă musculatura este mai dezvoltată.

Rasa Bălţată cu negru are constituţie fină robustă, temperament vioi şi precocitate remarcabilă. Manifestă capacitate bună de adaptare la condiţii climaterice diferite, însă necesită alimentaţie echilibrată, cu nivel energetic ridicat, în special în primele 3 luni de lactaţie.

Masa vacilor adulte este de 550-650 kg, iar a taurilor – de 800-l000 kg.

Rasa manifestă aptitudini remarcabile pentru producţia de lapte, obţinându-se într-o lactaţie peste 15000 kg lapte. Din anul 1905 până în anul 1976, după datele controlului oficial, conţinutul de grăsime în lapte a sporit de la 3,17 până la 4,2%. În ultimii ani s-a îmbunătăţit considerabil forma ugerului la vaci – predomină ugerul în formă de cupă. Indicele mamar este de 44-45%, viteza de muls – 2,4 kg/min.

Rasa înregistrează producţii sporite şi de carne. Tineretul îngrăşat intensiv realizează spor de creştere de peste l000 g/zi, randamentul la sacrificare este de 55%.

La perfecţionarea rasei, un rol important l-au avut animalele din linia taurului Adema 197, care se caracterizează printr-un conţinut ridicat de grăsime în lapte.

Rase de vaci de lapte Holştein-Friză

Provine din rasa Bălţată cu negru olandeză. Aceste animale au fost importate în SUA de imigranţii olandezi, scandinavi şi germani în perioada anilor 1852-1905, fiind importate în acest răstimp 7757 de vaci, viţele şi tauri.

În anul 1885 a fost deschis registrul genealogic, în care se înscrie animalele care corespundeau cerinţelor standardului după producţia de lapte şi exterior.

În 1872, în SUA a fost înfiinţată Asociaţia crescătorilor de animale de rasa Bălţată cu negru, iar în 1891 o asociaţie similară a fost formată în Canada.

Spre deosebire de Olanda şi alte ţări europene, în SUA şi Canada selecţia animalelor se efectua ţinându-se cont de producţia înaltă de lapte şi masa corporală şi mai puţină atenţie se acorda conţinutului de grăsime în lapte.

Rase de vaci de lapte Holstein-Friza
Rase de vaci de lapte Holstein-Friza

Ca rezultat, fără aplicarea încrucişării, în SUA şi Canada s-a format un efectiv mare de animale bălţate cu negru, care se deosebeşte de efectivul iniţial prin producţia de lapte, masa corporală, exterior, forma şi volumul ugerului.

Constituţia este fină, temperamentul vioi, precocitatea pronunţată, capacitatea bună de valorificare a hranei şi de adaptare. Capul este fin, uscăţiv, gâtul relativ subţire, linia superioară dreaptă, crupa lată toracele adânc, trunchiul trapezoidal, membrele sunt puternice cu aplomb corect. Culoarea este bălţată cu negru, însă se întâlnesc şi animale bălţate cu roşu.

Ugerul este voluminos, sferturile acestuia sunt simetrice, cu ţesutul glandular dezvoltat, mameloane – cilindrice, pretabile la mulsul mecanic.

Rasa Holstein este masivă, având talia de 144 cm, masa corporală a vacilor este de 670-700 kg, a taurilor de 960-1200 kg. Aceasta este una din cele mai productive rase de lapte, producţia medie este de 7000-9000 kg lapte pe lactaţie, cu 3,67% grăsime şi 3,2% proteină.

Recordul mondial al acestei rase a constituit mai mult de 30000 kg lapte pe lactaţie. Vacile au aptitudini foarte bune pentru mulsul mecanic, indicele mamar este de 45-46%, viteza de muls – 2,5 kg/min (maximă 3,2-3,5 kg/min), indicele la lapte este de peste 1:10.

Producţia de carne este mai redusă decât la rasa Friză europeană. Această rasă este considerată drept un rezervor mondial de gene pentru sporirea producţiei de lapte. Ea a fost folosită în încrucişări cu rase de tip Friză în scopul majorării producţiei de lapte şi ameliorarea calităţilor ugerului pentru mulsul mecanic.

Rasa Holştein a participat la formarea şi ameliorarea multor rase prin metoda de absorbţie şi infuzie de sânge, iar în Republica Moldova a participat la formarea tipului Bălţat cu Negru Moldovenesc.

Rasa Bălţat cu Negru Moldovenesc

La formare au participat rasele locale Simmental, Roşie de stepă şi rasele importate: Holştein şi Bălţată cu negru. Schema de formare prevedea obţinerea metişilor de generaţia a III-a şi a IV-a şi creşterea lor în sine.

În zona de Sud şi Centru s-a încrucişat rasa Roşie de stepă cu Bălţată cu negru, iar în zona de Nord – rasa Simmental cu Holştein. În anul 1990, metişii din generaţia a II-a şi a III-a aveau o pondere de 96% din efectivul total de taurine în Moldova şi această populaţie a fost denumită Bălţată cu Negru Moldovenesc.

Tipul Bălţat cu Negru Moldovenesc se caracterizează prin dimensiuni corporale medii: talia – de 130-131 cm, masa corporală la vaci – de 520-600 kg, la tauri – de 850-950 kg. Sporul zilnic de creştere a tineretului este de 750-1000 g. Viţelele la vârsta de 16-18 luni au masa corporală de 380-400 kg. Tăuraşii îngrăşaţi intensiv, la vârsta de 15-18 luni, ating masa corporală de 450-500 kg.

Producţia de lapte a vacilor constituie 4500-5000 kg/an cu 3,5-3,6% grăsime şi 3,2-3,3% proteină în lapte.

La formarea acestei populaţii, cei mai înalţi indici au fost obţinuţi în raioanele Briceni şi Slobozia, unde producţia de lapte a depăşit 5000 kg/an la o vacă. Animalele au o conformaţie corporală specifică raselor de lapte: capul fin şi expresiv, trunchiul alungit, toracele adânc, ugerul bine dezvoltat, mai frecvent în formă de cupă, cu mameloane cilindrice, adaptate pentru mulsul mecanic, membre subţiri şi bine dezvoltate cu aplomb corect.

Culoarea este bălţată cu negru. Constituţia este fin-robustă, temperamentul vioi, precocitatea bună (vârsta primei fătări sub 30 luni). Cerinţele faţă de condiţiile de hrănire şi întreţinere sunt mai mari ca faţă de rasele substituite (V. Lupan şi col., 1997).

Rase de vaci de lapte Roşie de stepă

S-a format în sudul Ucrainei la sfârşitul secolului XVIII – începutul secolului XIX prin încrucişarea animalelor locale roşii şi sure ucrainene cu taurine aduse de coloniştii ruşi şi germani, în cea mai mare parte Ostfrisland.

Vara în sudul Ucrainei temperaturile sunt ridicate şi păşunile se usucă, creând un deficit mare de furaje. Prin creşterea şi selectarea animalelor în aceste condiţii, la animalele de rasa Roşie de stepă, s-au format calităţi excepţionale de adaptare la climatul din sudul Ucrainei. Astfel, s-a format un masiv de animale roşii, care, în anii 60 ai secolului XIX, au fost numite taurine roşii nemţeşti.

În scopul sporirii producţiei de lapte, a conţinutului de grăsime şi ameliorării conformaţiei corporale, în a doua jumătate a secolului XIX, s-au efectuat încrucişări cu rasele Angler, Vilstermarş, Ostfrisland, Şhorthorn.

Pentru sporirea producţiei de lapte, încrucişările prin infuzie de sânge au fost efectuate şi mai târziu, folosindu-se rasele Roşie daneză, Angler, Brună letonă şi Şhorthorn.

Rase de vaci de lapte - Rosie de stepa
Rase de vaci de lapte – Rosie de stepa

În anii 1910-1911, efectivul de animale a fost studiat de E.F. Liscun, şi tipul Roşie de Stepă a fost recunoscut ca rasă. În a doua jumătate a secolului XIX, rasa Roşie de stepă s-a răspândit în Crimeea, Caucazul de Nord, apoi în Siberia, Asia Mijlocie şi Transcaucazia.

În interiorul rasei sunt două tipuri de animale – unul cu conformaţia uscăţivă şi al doilea – cu trunchiul mai voluminos, constituţie robustă, producţia şi masa corporală mai mare. Talia animalelor este de 120-130 cm, capul uscăţiv, trunchiul alungit (152-156 cm), spinarea şi şalele lungi, perimetrul fluierului este de 17-19 cm, ugerul bine dezvoltat, pielea subţire şi elastică, culoarea este roşie de diferite nuanţe de la roşu deschis până la vişiniu.

Masa corporală a vacilor este de 460-520 kg, a taurilor – 800-900 kg.

Producţia medie de lapte constituie 3000-3500 kg/an, însă în fermele de prăsilă, de la o vacă se obţin anual, 4100-5200 kg de lapte. Conţinutul de grăsime în lapte este de 3,6-3,8%, de proteină – de 3,2-3,5%.

Ugerul, la majoritatea vacilor, are forma de cupă, indicele mamar variază de la 42 la 46%, viteza de muls – 1,2-1,6 kg/min. Producţia de carne este satisfăcătoare, randamentul la sacrificare constituie 50-55%, la creşterea intensivă a tineretului – 54-55%, la masculii adulţi îngrăşaţi – până la 60%.

În cadrul rasei au fost formate peste 70 de linii şi grupe înrudite, mai răspândite fiind liniile Premier 357-N, Kazbek ZAN-60, Veseolîi ZAN-45 etc.

Rasa Simmental

Aceasta rasa provine din Elveția si sunt probabil cele mai cunoscute, datorita imaginilor publicitare care le portretizeaza frecvent. Au capacitatea sa valorifice foarte eficient iarba, de aceea exemplarele din aceasta rasa au un grad inalt de adaptabilitate.

Rasa are caracterisitici deosebite atat in privinta productiei de lapte, cat si pentru carne.

Rasa Simmental ofera circa 5000 de litri de lapte intr-un an. Exista însă si exemplare deosebit de valoroase care pot da pana la 9000 de litri.

Poate fi crescută chiar si în curte deoarece nu este foarte pretentioasa față de mâncare sau întreținere.

Rasa Ayrshire

In clasamentul nostru de rase de vaci de lapte trebuie sa mentionam si rasa Ayrshire, care s-a format la sfârşitul secolului XVIII, în Scoţia, regiunea Aur, bogată în păşuni naturale.

Animalele din rasa Ayrshire se caracterizează prin dezvoltare proporţională, constituţie bine dezvoltată şi acomodare bună la diferite condiţii climaterice. Rasa sus-menţionată s-a format prin încrucişarea taurinelor locale cu rasele Olandeză, Shorthorn, Flamandă, Jersey, Guerhsey.

După părerea unor specialişti, o influenţă mai mare în formarea rasei Ayrshire a avut-o rasa Olandeză. Rasa Ayrshire a fost cunoscută ca rasă de taurine în 1862. La început s-a răspândit în Scoţia, apoi în restul teritoriului Marei Britanii, unde deţine 21% din tot efectivul de taurine, în Finlanda – 25%.

De asemenea se creşte în Suedia, Norvegia şi SUA. Conformaţia corporală a taurinilor din rasa Ayrshire este specifică raselor de lapte, osatura este uşoară şi subţire, talia – de 123-125 cm, perimetrul fluierului – de 17-18 cm, adâncimea toracelui – de 63-65 cm, lărgimea toracelui – de 36-38 cm, indicele mamar este de 44%, pielea elastică şi subţire, culoarea este bălţată alb cu roşu (fig. 100).

Animalele din rasa dată au constituţie fină şi capacităţi bune de adaptare. Durata exploatării vacilor performere în Finlanda este mai mult de 10 ani.

Producţia de lapte în Finlanda şi SUA este de 6000-6500 kg cu un conţinut de grăsime de 4,3%, masa corporală a vacilor este de 450-500 kg, a taurilor – de 700-880 kg. Sporul mediu zilnic în greutate al tăuraşilor puşi la îngrăşare este de 700-850 g, randamentul la sacrificare a animalelor adulte – 50-54%, după îngrăşare – până la 60%.

În prezent, rasa Aurshire se foloseşte pe larg pentru încrucişare cu alte rase de lapte în scopul sporirii conţinutului de grăsime în lapte şi ameliorării aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic.

Rasa Jersey

S-a format pe o insulă mică, cu aceeaşi denumire, din strâmtoarea Mânicii (La Manche), aşezată între litoralul Franţei şi Angliei.

Această regiune se caracterizează prin păşuni bogate şi climat foarte blând, vacile se află pe păşuni 24 de ore, începând cu luna mai până în octombrie. Pe timp de iarnă, animalele, ziua se întreţin pe păşuni, iar noaptea în adăposturi, unde, suplimentar, li se dă fân, rădăcinoase şi concentrate.

Date concrete despre originea rasei Jersey lipsesc, însă se presupune că ea provine din populaţiile autohtone din Normandia şi Bretonia. În anul 1789 a fost elaborată o lege care interzicea importul altor rase de taurine pe insulă şi, din acel moment, animalele se cresc în rasă pură.

Scopul principal al creşterii taurinelor a fost producerea untului, care era solicitat pe piaţa Europei Occidentale. În anul 1866 a fost iniţiat registrul genealogic al taurinelor de rasa Jersey.

La ameliorarea animalelor din rasa Jersey a fost folosită pe larg creşterea înrudită. Exportul animalelor de rasă în alte regiuni geografice s-a început în anul 1850. În prezent, rasa Jersey se creşte în SUA, Australia, Danemarca, Anglia, Canada, Suedia, Germania etc.

Vacile au masa corporală de 360-400 kg, în SUA – 450-500 kg, taurii – 540-770 kg, viţeii la naştere – 18-22 kg. Producţia de lapte constituie 3500-4000 kg cu 5,5-6,0% de grăsime, 3,5-4,0% de proteină, iar în SUA – 4500-4900 kg de lapte cu 4,9% de grăsime.

Rase de vaci de lapte Jersey
Rase de vaci de lapte Jersey

Vacile recordiste produc în decursul unei lactaţii 10000-14000 kg. Pe glob, nu există nici o rasă, care ar putea concura cu rasa Jersey după conţinutul de grăsime şi proteină în lapte.

Tipul morfologic al animalelor este caracteristic raselor specializate în producţia de lapte. Animalele au aspect uscăţiv (fig. 101), trunchi în formă de pară, cap fin şi expresiv, uger glandular, bine dezvoltat. Culoarea este brună-gălbuie, cu zone mai deschise pe uger şi părţile interne ale membrelor.

Botul, ongloanele, vârful coarnelor şi smocul cozii sunt negre, constituţia fină, temperamentul vioi, precocitatea pronunţată şi capacitatea bună de adaptare la condiţiile de alimentaţie şi climatice.

La încrucişare cu alte rase specializate la producţia de lapte, rasa Jersey este folosită ca rezervor de gene pentru sporirea conţinutului de grăsime în lapte. În Republica Moldova, rasa Jersey a fost folosită în anii 1961-1974 pentru sporirea conţinutului de grăsime în lapte la rasele Roşie de stepă şi Simmental.

Rase de vaci de lapte Roşie daneză

O alta rasa pe care nu o puteam uita in topul nostru – cele mai bune vaci de lapte este si Rosie daneza. S-a format în Danemarca prin încrucişarea animalelor locale cu rasa Angler şi infuzia de sânge a rasei Shorthorn.

Pentru sporirea productivităţii, metişii se selectau în dependenţă de producţia de lapte, conţinutul de grăsime în lapte şi conformaţia corporală. Efectivul de animale selectat a fost recunoscut ca rasă în anul 1878.

Animalele de rasa Roşie daneză au fost exportate în Norvegia, SUA, Polonia, Suedia, republicile baltice, Belarusi, Ucraina, Moldova etc.

În majoritatea ţărilor, unde au fost importate, se foloseau pentru încrucişare cu animalele locale pentru formarea de rase noi.

Animalele au culoare roşie cu diferite nuanţe, tip morfo-productiv de lapte. Constituţia este robustă, temperamentul vioi, talia 130 cm, torace adânc (65-69 cm) si larg (42-45 cm), linia superioară dreaptă, spinarea lată, ugerul bine dezvoltat, mai frecvent sub formă de cupă, indicele mamar – 42-45%, mameloanele cilindrice, corect amplasate.

Producţia de lapte constituie, în medie, pe rasă 6776 kg lapte cu 4,22% grăsime şi 3,48% proteină. Masa corporală a vacilor este de 550-650kg, a taurilor – până la 1000-1300 kg.

Rasa manifestă aptitudini pronunţate în producţia de carne, la îngrăşarea tineretului se obţine spor zilnic în greutate de 800-1000 g şi un randament la sacrificare de până la 57%.

Rasa Roşie daneză este folosită pe larg pentru încrucişare cu alte rase roşii de aceeaşi origine pentru sporirea producţiei de lapte, a conţinutului de grăsime, ameliorarea conformaţiei corporale şi aptitudinilor pentru mulsul mecanic.

Daca apreciati acest articol, va invitam sa dati Like paginii noastre pe Facebook:

Un răspuns la “Rase de vaci de lapte cu productii mari, adaptate pentru Romania”

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.