Porcul Bazna este o rasa indigena, formata in jurul anilor 1875-1880, in localitatea Bazna, din judetul Sibiu, si in jurul acesteia si care s-a raspandit destul de repede in zonele din sudul Ardealului (Medias, Blaj, Copsa-Mica, Axente-Sever, Brasov, Sighisoara, Fagaras, Turda etc.).
Recunoasterea rasei
Aceasta rasa de porci s-a format prin incrutisarea nedirijata intre rasele Mangalita si Berk, ulterior intervenind si Marele Alb.
Dupa anii 1950-1955, s-au produs unele infuzii, dirijate, cu rasele Wessex si Sattel Schwein, urmarindu-se imbunatatirea insusirilor de precocitate si prolificitate. Oficial, a fost recunoscuta ca rasa in anul 1948.
Porcul Bazna: caracteristicile fiziologice
Porcii din rasa Bazna au o talie mijlocie, sunt de tip productiv mixt, respectiv carne-grasime. Trunchiul are o lungime mijlocie si suficient de adanc, crupa este de lungime medie, bine imbracata cu musculatura.
Capul este de marime potrivita, cu urechi de dimensiuni medii, de obicei purtate spre inainte. Culoarea este absolut caracterstica rasei, neagra, cu un brau alb, care cuprinde regiunea spetelor si portiunea post-scapulara a toracelui, inconjurand trunchiul in totalitatea lui, cuprinzand si regiunea membrelor anterioare, pe toata suprafata lor.
Talia animalelor este de marime medie, inaltimea la greban osciland intre 74-78 cm, cu o greutate corporala care poate ajunge la 220-240 kg la vieri si la 180-210 kg la scroafe, la varsta adulta.
Reproductia
Porcul Bazna este o rasa semiprecoce, varsta la care animalele se introduc la reproductie fiind intre 9-10 luni, dezvoltarea maxima si completa a organismului se realizeaza la 32-36 luni. Sporurile medii zilnice de crestere in greutate variaza intre 480 si 550 grame, cu un consum specific de 4,9 – 5,4 UN/kg.
Tinererul pus la ingrasat poate fi supus sistemului de ingrasare timpurie, cu o greutate la sacrificare de 90-100 kg. Rasa fiind de tip morfo-productiv mixt, cele mai bune rezultate se obtin atunci cand greutatea la sacrificare este de 125 – 135 kg.
Porc de Bazna: Prolificitatea
Porcinele din aceasta rasa au o prolificitate mijlocie, realizandu-se circa 10 purcei pe cap de scroafa, la o fatare si 8,5 purcei la intarcare (rezultate obtinute la Statiunea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Porcilor de la Bontita – Cluj).
Animalele din aceasta rasa sunt adaptate la conditiile de pe aproape intreg teritoriul tarii noastre, nu sunt pretentioase la conditiile de intretinere, valorificand bine furajele radacinoase, cartofii, resturile menajere ocazionale si porumbul; sunt animale rezistente la conditiile locale de clima si se preteaza mai ales la sistemele de crestere extensiv – gospodaresti, dar si semiintensive.
Citeste si: Rase de porci cu cel mai mare randament al productiei de carne
Perspective de crestere pentru rasa Bazna
Perspectivele rasei Bazna, desi s-a raspandit destul de repede in zona de formare si este destul de apreciata de catre crescatori, sunt relativ limitate, fiind inlocuita, in sistemul industrial de crestere de care rasele specializate pentru carne. Porcii din rasa Bazna se cresc in continuare in gospodariile taranesti, din arealul de formare a rasei.
Ca si in cazul celorlalte rasei indigene, gene din rasa porcului Bazna au fost retinute si pastrate in unele statiuni de cercetare stiintifica zootehnica.
