Pomul de migdali nu este o aparitie prea deasa in livezile romanilor, insa cativa fermieri curajosi s-a gandit sa incerce si o astfel de cultura, mai ales pe terenurile care cu greu s-ar preta la altceva.
Astfel, ne-am dorit sa descoperim cateva culturi exotice de acest tip chiar in Prahova. Asa am descoperit cultura de migdali de la Tohani a savantului Mihai Bălănescu, scrie Romania Rurala.
Pom migdal sau migdal pom – altfel spus: frumusetea naturii in splendoarea ei
La Tohani, unde Mihai Viteazu îi înfrunta pe poloni în octombrie 1600, se culeg mai nou migdalele. Acest sat al comunei prahovene Gura Vadului este vestit nu numai prin istoria și poveștile sale, ci și prin climatul mediteranean, cumva exotic pentru aceste locuri, un sat unde primii pomi care dau în floare, primăvara, sunt migdalii.
Așezat într-o zonă depresionară, la adăpost de vânturi și beneficiind de un regim pluviometric echilibrat și de un sol calcaros, satul Tohani este un loc vestit în ţară pentru cultura migdalilor. Acești pomi, ale căror fructe sunt atât de apreciate în industria dulciurilor, cresc peste tot prin curţile oamenilor, la fel cum în alte zone cresc prunii sau merii.
Primăvara, când soarele prinde putere, satul Tohani pare o așezare ce plutește în nori albi și pufoși: sunt florile de migdal, care par să inunde întreaga localitate. Nu e ogradă în sat unde să nu crească măcar un astfel de pom.
Migdali in loc de vita de vie
Una dintre aceste livezi de migdali îi aparţine renumitului savant român, prof. dr. acad. Mihai Bălănescu. Domnia sa a mărturisit că a înfiinţat livada în urmă cu zece ani, pe un teren de un hectar ce aparţine vechii moșii a familiei sale.
Pe lângă livezile de meri și de nuci și pe lângă plantaţia de viţă-devie ce ocupă peste 5.000 de mp, savantul a ales să planteze migdali știind că poate fi o afacere profitabilă și, mai mult decât atât, mai puţin expusă riscurilor decât cultura viţei-de-vie (într-un an ploios ca acesta, din via de 5.000 mp nu s-au obţinut nici măcar 50 de litri de vin).
Migdalul este iubitor de lumina si are o sensibilitate la ger si la temperaturi scazute. Temperatura optima in timpul infloritului este de circa 18 grade Celsius. La migadal, recolta depinde intr-o proportie destul de mare de conditiile meteorologice ale anului. Suporta insa foarte bine solurile calcaroase (50-60% Ca). Cele mai bune soluri pentru radacinile de migal sunt cele adanci, bogate in humus si bine drenate.
Soiurile de migdal au nevoie de polenizare.
Dezvoltarea pomilor de migal
„Pentru migdali, nu e nevoie de foarte mult efort. Practic, ei se mulţumesc cu ce le dă bunul Dumnezeu. Aici sunt feriţi de curenţi, solul este cel potrivit, iar temperaturile nu scad niciodată foarte mult. Chiar anul trecut am mai plantat migdali pe câteva sute de metri. Am pus sâmburi de migdale și pomii se vor dezvolta puţin mai greu, dar dacă plantezi puieţi, pe care îi găsești în apropiere, la pepiniera de la Istriţa, în trei ani pomii ajung pe rod. E bine să-i plantezi toamna, ca să aibă timp să intre închegaţi în iarnă. Tot toamna, prin septembrie, se și culeg migdalii. Sâmburii, scoși din capsula verde ca și învelișul nucii, se pun la uscat. Se pot vinde ca atare sau se poate scoate miezul, care se introduce în apă clocotită pentru a fi curăţat de pieliţe. Anul acesta, am obţinut o producţie de 2.500kg/ha. Dacă oamenii ar înţelege că poate fi mai rentabil să cultivi migdali decât viţă-de-vie, la Tohani s-ar putea obţine o producţie importantă, iar afacerea ar fi una dintre cele mai profitabile”, spune Mihai Bălănescu.
Într-adevăr, localnicii nu s-au aventurat să înfiinţeze plantaţii. Dacă în zonă ar exista un centru de colectare, poate că drumul de la producţie la vânzare ar fi mai ușor. Vânzarea migdalelor nu se face, însă, către un magazin sau vreo fabrică de dulciuri, ci către intermediari.
Profesorul Mihai Bălănescu este de părere că accesarea fondurilor europene ar fi benefică pentru potenţialii investitori, dar oamenii, ori nu știu să elaboreze astfel de proiecte, ori nu au banii necesari pentru a angaja firme specializate în domeniu.
In ceea ce priveste recoltarea migdalelor aceasta operatiune se face pe timp senin, deoarece pe ploaie fructele pot mucegai. Fructele decojite se pun la uscat, la soare, timp de 3-4 zile. Migdalele care nu se decojesc se stropesc cu apa si se lasa in gramezi de 30-40 cm grosime timp de 2-3 zile, acoperite cu prelate, dupa care se decojesc usor.
Importanta migdalilor si beneficiile pentru sanatate
Cand vorbim despre migdal pom este important sa aducem in discutie si calitatile fructelor sale. Pe langa utilizarea in industria dulciurilor, migdalele constituie un aliment aproape perfect datorita proprietatilor sale.
Migdalele sunt cautate in special pentru diete deoarece sunt niste nuci mai speciale, care nu contin carbohidrati. Fireste, nu trebuie sa abuzam in consumul de migdale.
Pentru a beneficia in intregime de vitaminele si enzimele existente in migdale acestea ar trebui in prealabil hidratate.
Iata beneficiile migdalelor: contin o cantitate mare de vitamina E, au un continut bogat de fibre si proteine. Au si o cantitate buna de fier. 10 migdale consumate pe zi inseamna aproape o fafurie de spanac.
Ajuta de asemenea si la imbunatatirea memorie, plus si la intretinere parului si a pielii (in special aici uleiul de migdale).
