Frunzele de nuc produc o substanta chimica ce se numeste juglona. Daca se acumuleaza in sol, in special prin intermediul apei, plantele, legumele, florile vor creste mai greu.
De asemenea, frunzele de nuc au in componenta lor o cantitate apreciabila de iod. Sub un nuc, pe acel pamant vor creste cu greu alte plante.
Daca toamna, frunzele de nuc cazute nu sunt stranse si sunt lasate pe toate perioada iernii, solul o sa devine toxic pentru alte plante, explica Alexandra Vanessa pe canalul ei de YouTube.
Exista plante care sunt foarte sensibile la juglona – substanta care se regaseste in frunzele de nuc: rosii, azalee, mar, vita de vie, cartof, varza, bujori, mazare, cimbru.
Totodata, exista si alte plante care tolereaza juglona: ceapa, anghinare, sfecla rosie, fasole, tuia, cirese, coacaze, lalele. Chiar si pepenele galben este tolerant si germineaza mai bine in prezenta ei.
Efectul substantei juglona poate sa fie diferit si in functie de sol: solurile grele, argiloase, acumuleaza substanta care ramane in ele mult timp – devenind toxica pentru plantele din jur.
Pe de alta parte, solurile uscate, bine aerate, oxideaza juglona foarte usor si de aceea se intampla uneori ca unele plante sa creasca foarte bine in vecinatatea unui nuc.
Daca adaugam frunzele de nuc in compost trebuie sa tinem cont ca juglona va fi prezenta in compostul obtinut si dupa utilizare o sa patrunda in sol.
Citeste si: Totul despre frunzele de nuc, florile si fructele sale
Apoi, cand cultivam plante care reactioneaza rau in prezenta juglonei nu vom putea folosi ingrasamantul obtinut. Dar pentru speciile de plante care nu sunt sensibile, utilizarea compostului cu frunze de nuc nu va fi o problema.
Compostul din frunze de nuc poate fi folosit ca mulci sau aditiv valoros de pentru substraturi tolerante la juglona. Totusi frunzele de nuc incetinesc procesul de compostare si face ca descompunerea resturilor sa dureze foarte mult chiar daca sunt tocate.
