Ferma de vaci de lapte: Doi frati au pornit de jos si au acum o afacere de milioane de euro

O afacere cu o ferma de vaci de lapte nu e usor lucru in Romania. Putine astfel de ferme reusesc sa aiba randament, sa fie profitabile si sa fie pana la urma un model de performanta in domeniul agricol. Un asemenea exemplu este compania Maxagro SRL, din judetul Timis, administrata cat se poate de bine de doi frati, Ianco și Ioji Zifceak, care, dupa ce au pornit de jos, se pot mandri ca lucreaza astazi peste 10.000 de hectare si cresc mai bine de 1.500 de capete de vaci.

Aproape ca nu ti-ar veni sa crezi ca de la cinci hectare, suprafata cu care au pornit cei doi frati, poti ajunge la o afacere care sa valoreze, in active, peste 20 de milioane de euro, conform revistei „Romania Rurala”, editata de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală.

Dar… sa o luam cu inceputul.

Inceputurile fermei

Frații Zifceak au plecat de la cinci hectare, imediat după Revoluție, iar de agricultură s-au apucat serios câțiva ani mai târziu. Afacerea a crescut odată cu finanțările din fonduri europene (SAPARD și PNDR), cu ajutorul cărora s-a cumpărat tehnică de ultimă generație, s-au ridicat silozurile, s-au realizat investițiile în zootehnie.

Ferma de vaci de lapte Maxagro a familiei Zifceak este un exemplu de afacere sănătoasă pentru fermierii din întreaga țară, nu doar pentru cei din vest.

Ianco Zifceak este unul dintre cei despre care poți spune că se pricep la agricultură. Imediat după Revoluție, părinților săi li s-au retrocedat cinci hectare de teren agricol, după care a mai cumpărat și a mai arendat alte hectare, astfel încât în 2004 lucra, împreună cu fratele său Ioji, circa 200 de hectare.

Fonduri europene pentru ferma de vaci

Face însă cea mai importantă meserie din lume, cea de fermier, începând cu 1993, iar creșterile semnificative de suprafețe lucrate au început din 2004, când firma Maxagro a achiziționat utilaje performante, cu ajutorul banilor europeni veniți prin Programul SAPARD.

Până în prezent, la cei 42 de ani ai săi, Ianco Zifceak spune că a investit zeci de milioane de euro în agricultură.

Și pentru că investițiile nu se fac doar în utilaje, ci și în educație, acum trei ani a terminat studiile Facultății de Management Agricol, din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului – USAMVB Timișoara.

Împreună cu el, în cadrul grupului de firme, lucrează întreaga sa familie. De pildă, fratele său, Ioji Zifceak, se ocupă mai mult de ferma vegetală. Și Ioji Zifceak este absolvent al USAMVB Timișoara. Tatăl îi ajută și el, chiar dacă nu a fost inițial un pasionat al muncii câmpului.

Peste 400 de angajati

„Sunt mândru de copiii mei, că am motive și treaba merge, suntem uniți și mergem înainte. Eu trebuie să îi ajut, că așa este vremea, cât putem, îi ajutăm. Eu am lucrat în comerț, nu prea mi-a plăcut câmpul, că este lucru greu, dar cu timpul ne-am transformat”, ne-a spus tatăl celor doi fermieri, Iosif Zifceak.

Maxagro SRL asigură locuri de muncă pentru nu mai puțin de 400 de angajați. Strict pe segmentul agricol lucrează în jur de 150 de angajați. Grupul de firme cuprinde, pe lângă ferma vegetală, și una zootehnică, mai multe magazine și o firmă de construcții.

Un segment important e reprezentat și de prestările de servicii pentru fermele vegetale mari care nu beneficiază de flote de utilaje agricole performante. Afacerea familiei Zifceak valorează în prezent, în active, aproximativ 20 de milioane de euro.

Ferma de vaci de lapte inchide cercul agricol

Maxagro s-a îndreptat și spre zootehnie ca să poată închide cercul agricol, după cum spune Ianco Zifceak.

„Sunt ani în care cerealele sunt foarte ieftine și atunci, dacă ai zootehnie, poți valorifica o parte din cereale. Noi am ales o ferma de vaci de lapte. Majoritatea materiilor prime o asigurăm în cadrul fermei: avem câteva sute de hectare cultivate cu grâu, porumb și lucernă. Din punctul meu de vedere, acesta este viitorul”, afirmă Ianco Zifceak.

Laptele este livrat către un procesator de lângă Timișoara care se ocupă de ambalarea și vânzarea acestuia. Producția medie este de 27 de litri de lapte pe zi.

Vițelele sunt ținute pentru prăsilă, iar tăurașii care nu sunt vânduți în prima săptămână sau în prima lună sunt crescuți până la 300-400 de kilograme, pentru abatorizare.

„Am optat pentru rasa Holstein Friză. Problema tăurașilor este că sunt negri și nu sunt așa buni de carne, și atunci randamentul de îngrășare este mai mic. Am ales vaca de lapte, deoarece pentru noi baza este laptele”, a continuat omul de afaceri.

Deoarece sunt încă relativ la început cu partea de zootehnie, nu au încă o vacă creată în ferma proprie. Junincile sunt importate din Ungaria, Slovacia, Cehia, Olanda, iar unele sunt cumpărate din România.

Adăposturile sunt în sistem deschis, pentru că aceste animale suferă de căldură și nu de frig. „Chiar am avut o discuție cu șeful de fermă, pentru că a scăzut producția de lapte cu un litru pe vacă tocmai din cauza temperaturilor care au ajuns până la 30 de grade Celsius. Când vor depăși 30 de grade Celsius vor mai scădea. Deci grajdul trebuie să fie cât mai aerisit, cât mai înalt, pentru ca vaca să dea lapte la potențialul ei de producție. Iarna, când temperaturile coboară sub zero grade, avem prelatele care sunt coborâte. Le oferim o protecție în special la vânt”, ne-a explicat Ianco Zifceak.

Mai multe animale, costuri mai mici

Pe viitor se dorește creșterea numărului de vaci la muls, pentru că rentabilitatea unei ferme crește odată cu numărul de animale. În opinia sa, o fermă, pentru a fi rentabilă, trebuie să aibă câteva sute de animale, pentru că e nevoie de un doctor în fermă, o mașină de furajat, o combină autopropulsată pentru siloz, iar necesarul pentru 100 de vaci
ajunge și pentru 1000.

Cheltuielile sunt mult mai mici pentru un număr mai mare de animale, iar ca exemplu stă faptul că în ferma de la Gătaia lucrează 18 oameni, tot atâția fiind și când efectivul de animale era la jumătate.

Sala de muls este ultramodernă, cu sistem complet de monitorizare a vacilor, cu 50 de posturi 2×25. Mulsul se face de două ori pe zi, dimineața la ora șase și seara la ora 18, și durează în jur de trei ore.

Citeste si: Ferma de vaci: cum se construieste o ferma moderna, ce echipamente sunt necesare

Programul informatic de management al fermei de vaci este conceput astfel încât să detecteze chiar și animalele bolnave și să le scoată într-un separator unde doctorul le consultă, iar laptele de la acestea nu ajunge în comerț.

„Fiecare vacă are un pedometru la picior, iar pe un display din sala de muls ni se arată numărul vacii și producția ei de lapte în litri. Împreună cu colegii mei, ne ocupăm de gestiunea animalelor în ceea ce privește sănătatea, cât și producția de lapte și managementul fermei”, ne-a explicat Daniel Ștefan, medic veterinar la Maxagro SRL

Sala a fost prevăzută chiar de la început pentru un număr mai mare de animale. La terminarea proiectului cu fermele de vaci este prevăzut un alt proiect – și anume al realizării unei stații de biogaz care să preia materia primă de aici, investiție realizată tot cu ajutorul finanțărilor europene.

Ferma de vaci de lapte: Genetica, investiție în viitor

La Maxagro Gătaia, genetica este văzută ca o investiție și nu ca o cheltuială. Aici există un specialist, împreună cu care s-a gândit un program pe cinci ani pentru a realiza genetică de înalt nivel.

„O junincă costă între 1600-1800 de euro fără TVA. Investim în juninci acum, dar nu este suficient. Va trebui să lucrăm pe genetică în continuare, cu tauri de foarte bună calitate, să se transmită și caracterele de care avem nevoie. Chiar acum lucrăm la un program de bonitate a vacilor, să știm care sunt problemele și plusurile fiecărei vaci. Lucrăm la acest program și probabil peste cinci ani vom ajunge unde ne dorim. Americanii sunt numărul unu în lume și majoritatea materialului seminal congelat pentru însămânțările artificiale vine de la taurii din SUA”, a specificat Ianco Zifceak, care își dorește să ajungă la 40 de litri de lapte pe cap de vacă.

„Potrivirea perechilor o facem cu ajutorul specialiștilor de la care cumpărăm materialul seminal, care vin o dată-de două ori pe lună sau de câte ori îi chemăm noi, și ne ajută în alegerea perechilor. Spre exemplu, acum ne dorim să obținem o cantitate mare de lapte de la vacile pe care le vom avea în viitor și să fie sănătoase la nivelul ugerului și la picioare, să aibă conformație bună. Ei ne recomandă un anumit taur, care poate transmite calități genetice necesare unei producții mari de lapte, apoi urmărim ca fătările să fie ușoare, pentru că și asta ne interesează. Dacă vițeii sunt mari, apar probleme la fătare și putem pierde vacile”, explică medicul veterinar Daniel Ștefan.

Tehnologizarea, cheia dezvoltării

Pe terenurile lucrate de Maxagro SRL sunt folosite nu mai puțin de 36 de tractoare cu mărimi diferite – de la 100 CP la 200 CP, până la 360 CP sau chiar 600 CP -, zece combine și mașinile agricole atașate la tractoare, cu lățimi de lucru de la 8 la 24 de metri.

„Avem toate tipurile de utilaje necesare, pentru că nu în fiecare an lucrezi cu aceleași utilaje, depinde de condiții și, datorită rotației culturilor, sunt necesare mai multe tipuri de echipamente”, a precizat Ioji Zifceak, fratele mai mic (40 de ani), care răspunde de ferma vegetală. Parcul de tractoare și combine valorează în jur de 6,5 milioane de euro, la care se adaugă trei milioane de euro, valoarea mașinilor agricole atașate tractoarelor.

Silozurile au fost ridicate când mulți nici măcar nu se gândeau să facă acest pas. Dar nevoia de a nu vinde la prețuri mici i-a împins pe cei doi frați Zifceak să investească în depozitare.

Acum au o capacitate de depozitare de 25.000 de tone în celule și 10.000 de tone în hale. Uneori însă, au contracte de comercializare a producției încheiate chiar înainte de recoltare, așa cum s-a întâmplat anul trecut la rapiță, depozitarea nemaifiind necesară.

Construcția silozurilor s-a ridicat la peste două milioane de euro, dar valoarea lor e dublă, deoarece au fost realizate prin fonduri nerambursabile. Printre planurile de viitor se regăsesc dezvoltarea fermei zootehnice, realizarea unei mori și a unei fabrici de macaroane.

La ora actuală, compania Maxagro alaturi de ferma de vaci de lapte exploatează 10.000 de hectare, din care 2.500 sunt în proprietatea societății.