Livada superintensiva nu mai este ceva strain pomicultorilor romani, mai ales ca acest gen de plantatii pot aduce un randament foarte bun al investitiei.
Inspirat din experienţă agricultorilor din Ungaria, fostul miner a înfiinţat, în localitatea Ip, din judeţul Sălaj o livadă superintensivă de meri. Pe scurt, într-o astfel de livadă pot fi plantaţi, pe trei hectare, în jur de 3.000 de pomi fructiferi, în timp ce o livadă intensivă presupune aproximativ 1.200 de pomi.
Povestea lui Biro Sandor (61 de ani) începe pe vremea când era inginer, la mina de lignit Voievozi. În 1997 a fost disponibilizat. Avea 45 de ani, compania îi dăduse șase salarii compensatorii, dar știa că banii nu-i vor ajunge pentru mult timp. Așa că și-a deschis un magazin. În 2001 a ajuns în Ungaria ca translator pentru un prieten, la un târg de toamnă.
Acolo a intrat în contact cu o tehnologie care numai ce apăruse în Ungaria: livezile superintensive de mare productivitate.
S-a întors cu gândul că vrea să încerce conceptul și în România. Și-a strâns economiile, a luat un împrumut de la bancă, a făcut analize de sol, și-a luat aprobările de mediu și a început o livadă mică, de aproape două hectare, în Ip, pe care a ajuns să cultive vreo 15 soiuri de mere. Densitatea pomilor era de vreo trei ori mai mare decât într-o livadă obișnuită. Pomii plantaţi în primăvară erau plini de rod în vară-toamnă, în condiţiile în care o livadă normală dă rod abia după patru-cinci ani, după cum spune pomicultorul.
După o perioadă, Biro Sandor și-a extins livada la 10 hectare, ajungând și la producţii de 60 de tone pe hectar, la anumite soiuri de mere.
Cum se îngrijește o livadă superintensivă? Simplu: pomilor li se taie o parte din ramuri, astfel încât seva să se ducă direct în fruct, fără să se irosească în restul copacului.
Inovaţie în livadă
Biro Sandor nu s-a limitat doar la conceptul livezii superintensive. Pentru că îi era teamă ca grindina să nu îi distrugă livada, Biro Sandor a amplasat pe întreaga suprafaţă a celor zece hectare plase antigrindină.
Investiţia pentru acoperirea celor 10 hectare cu sistem de protecţie antigrindină a costat 120.000 de euro, bani împrumutaţi de la bancă. Ideea a dat roade pentru că, la prima grindină, livada sa a avut zero daune.
Citeste si: Livada superintensiva de mar si par: cum sa ai 10.000 pomi la hectar
Fostul inginer miner a început să ofere consultanţă în domeniul livezilor superintensive și, foarte repede, modelul său și-a făcut loc în sute de hectare de livezi din Mureş, Bistriţa, Galaţi, Alba, Arad, Bihor, Satu Mare şi Prahova. Firma sub care Sandor administrează livezile se numește Sălaj Plant.
Acum este ajutat în afacere de fiul său Istvan și speră să poată duce iniţiativa sa în cât mai multe orașe din România.
Ce trebuie să știi despre livada superintensivă
Densitatea pomilor este de 3 ori mai mare decât într-o livadă obișnuită; Pomilor li se taie o parte din ramuri, astfel încât seva să se ducă direct în fruct, fără să se irosească în restul copacului.
Livada de meri a lui Biro Sandor nu e singura de tip superintensiv din România. În 2005, inginerul Petre Eremia a pus pe picioare o livadă de acest fel, în localitatea Însurăţei, judeţul Brăila, lângă Lacul Rezi. A pornit de la cinci ha de livadă superintensivă pe care a cultivat cireși, pruni, meri și peri, ajungând în 2009 la 70 de hectare, iar în prezent, la aproximativ 90 de ha în regim superintensiv, din întreaga suprafaţă de 200 de hectare.
Între timp, soiurile de pomi s-au schimbat: acum, la ferma pomicolă de la Lacu Rezi se produc superintensiv cireșe, mere, piersici, prune și caise, iar cantităţile rezultate sunt semnificative. De exemplu, anul trecut, pe suprafaţa livezii superintensive s-au produs în total 120 de tone de cireșe, 100 de tone de piersici și prune, 800 de tone de caise și tot atâtea de mere.
Majoritatea fructelor sunt livrate către supermarketuri din câteva orașe ale ţării, precum Iași, Suceava, Craiova sau București.