Cultura cartofului este un subiect pe care Mihail Mucsi il cunoaste foarte bine atat teoretic, cat si practic. Spuneam asta pentru ca a detinut mai bine de 15 ani functia de cercetator stiitinfic. Apoi, a decis sa intre in mediul privat si sa porneasca propria afacere de familie.
Fara indoiala, prima intrebare care i se adreseaza este cum a facut acest pas.
„In 1994 a fost anul in care am decis ca mare lucru nu mai pot realiza in cercetarea stiitifica agronomica, din cauza fondurilor tot mai mici. Era pana la urma un viitor care nu era sigur deloc. Asa ca am decis sa incep activitatea in domeniul privat, mai ales ca mai aveam exemple asemanatoare. Bunastarea lor a fost fireste un criteriu decisiv. Am fost insa mahnit ca am lasat in urma o cercetare deosebita, cu rezultate concrete”, povesteste Mihail Mucsi pentru revista „Romania Rurala”.
Cultura cartofului: A inceput cu 25 de hectare arendate
Prima cultura de cartofi a fost realizata in comuna Catalina, aproape de orasul Targu Secuiesc. A arendat aproximatvi 26 de hectare de teren arabil. Ca cercetator, fireste, a stiut ca tehnologia de cultivare a cartofului este foarte importanta, la fel de importanta precum si calitatea materialului saditor.
Producția realizată pentru sămânță a fost repede vândută, pentru că venea de la un specialist și garanta recolte de calitate. A fost plăcut surprins să constate că solicitările din partea fermierilor erau mari, iar prețurile obținute, bune.
Nu a trecut mult timp pana cand suprafetele cultivate s-au marit, la fel ca si diversificarea culturilor. In ultimi ani cultiva circa 100 de hectare cu cartof.
O afacere de familie
În prezent, familia Mucsi cultivă anual 110 hectare cu cartofi, grâu pe 120 hectare, rapiță pe 40 de hectare, muștar sămânță (pentru o firmă care exportă în Franța) pe 25 de hectare și soia (cultură nouă pentru zona Covasna, dar și pentru el), pentru că a trebuit să introducă și măsura de înverzire pe 20 hectare, impusă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Mai are o mică suprafață cultivată cu fasole și loturi demonstrative, pe mai bine de cinci hectare, în care urmărește comportarea, în zonă, a diferitelor soiuri de cereale, rapiță și cartof (cultură aflată la loc de frunte, fiind de bază în județul Covasna).
Crede că va avea succes numai dacă își va folosi în continuare, în mod constant, cunoștințele dobândite în cercetarea științifică și că, dacă vremea îi va fi favorabilă, din cartof va putea să facă și investiții.
„Sunt doua elemente pe care fermierul le poate controla: partea tehnologica, adica ce soiuri alege, ce tip de fertilizarea etc. si partea de cheltuieli. In schimb, in acest business ai doua variabile pe care nu le poti controla si aici vorbim de ploaie si de grindina”.
Valorificarea, un alt aspect foarte important
Cultura cartofului este doar o verifiga in intreg lantul alimentar. Un alt punct nevralgic pentru multi fermieri este aspectul valorificarii.
„Putem atenua intr-o anumita masura si efectele negative produse de piata. Eu de exemplu am investit in depozitarea produselor recoltate. Incercam sa vindem atunci cand piata ofera un pret putin mai buna”, mai spune fermierul.
Banul, socotit și iar socotit
În orice afacere, rolul cel mai important îl au rezervele bănești. Care au fost acestea în afacerea familiei Mucsi?
La început s-a bazat pe resursele proprii, dar imediat profitul realizat din vânzare, în special a materialului semincer de cartof și de grâu, a fost reinvestit. A vândut fără intermediar, atât fermierilor din zonă, cât și în județele Dâmbovița, Teleorman, Călărași, Dolj, Vrancea, Buzău și Satu Mare.
A apelat și la fondurile europene, cu timpul, prin intermediul SAPARD și FEADR. Prin programul SAPARD a investit peste 400.000 de euro, iar prin programul PNDR – peste 700.000 de euro.
Banii au fost investiți în achiziționarea unor mașini și utilaje performante, de ultimă generație, dar și pentru construirea unui depozit de cartofi, a unui siloz de cereale și a unor șoproane pentru tractoare și mașini agricole. În afara depozitului ridicat cu fonduri SAPARD, a mai construit cu bani proprii un depozit frigorific cu atmosferă controlată, de 900 de tone, – pentru păstrarea cartofilor și menținerea nealterată a calităților acestora de la recoltare până la livrare.
Marfă de calitate pentru marile magazine
Cultura cartofului nu ar fi nimic fara valorificare. Mihail Mucsi și-a dat seama că, alături de calitate, și ambalajul vinde marfa, iar pentru aceasta a achiziționat o linie modernă de ambalare, care îi permite să vândă cartofi spălați și ambalați în saci de 2,5 kg sau 10 kg, cu cod de bare și etichetă.
Livrează 2300- 2400 de tone de cartofi la unul dintre cele mai mari supermarketuri – Carrefour.
Citeste si: Soiuri cartofi romanesti: cele mai bune soiuri ca rezistenta si productie
A intrat pe filiera calității cu mai multe sortimente: cartofi speciali pentru salată, pentru prăjit sau pentru piure. Este o dovadă că și producătorii din România pot fi regăsiți pe rafturile marilor magazine, dacă respectă cerințele unui comerț modern și civilizat. Cartoful de consum se află pe piață în fiecare sezon, din 10 august până pe 20 mai.
Descoperă primul noutățile CultivaProfitabil.ro