Cunoscuta inca de pe vremea grecilor si romanilor, telina si-a castigat un bine-meritat loc in randul legumelor pe care le putem consuma pentru sanatatea noastra. In limba romana o sa o mai gasim si sub denumirile de: celină, salină, celon si țelăr.
Astfel, dupa ce am discutat anterior despre alte radacinoase precum pastarnacul, patrunjelul sau sfecla rosie a venit si randul telinei, pentru a afla mai multe detalii despre cum se seamana, ingrijeste si recolteaza.
Caracteristici ale plantei
Radacina telinei este bogata in vitamine, iar proprietatile sale se utilizeaza in tratamente alternative pentru reumatism si anemie. Partea aeriana a plantelor suporta temperaturi minime de -3, -5 grade Celsius, iar radacinile nu rezista la inghet.
Telina se dezvolta la temperaturi de 16 – 20 grade Celsius, avand cerinte relativ redusa in privinta luminii.
Umiditatea, in schimb, trebuie sa fie mai mare, mai ales in momentul de rasarire si plantare. De obicei, culturile se iriga, pentru ca in lipsa apei productia scade, iar radacina se intareste.
In privinta solului, telina se dezvolta cel mai bine pe terenuri profunde, cu un continut ridicat de humus si cu un pH intre 6,5 – 7,5. Telina suporta salinitatea, precum si gunoil de grajd.
Pe de alta parte, trebuie sa nu exageram cu azotul, deoarece epuizeaza planta printr-o crestere masiva a frunzelor, in dauna radacinii. Nu se recomanda sa faceti o cultura de telina pe soluri nisipoase sau in care balteste apa.
Cultivare telina: plante premergatoare
Cele mai bune plante pe care le putem planta inaintea unei culturi de telina sunt: conopida, castravetii, varza, tomatele, mazarea, salata, ceapa si usturoiul verde.
Soiuri de telina
Goliat – telina pentru radacina, ce poate fi folosita atat la consum proaspat, cat si in industrializare. Varietate timpurie si cu o rezistenta foarte buna la Septoria. Radacinile sunt netede, de dimensiuni mari, cu crestere rapida. Miezul este alb si nu isi schimba culoarea dupa procesare.
Ilona – Este un soi de telina cu o perioada de vegetatie de 130 zile. Radacina are o forma rotunda si se poate cultiva cu succes in Romania. Are de asemenea un potential mare de productie.
Luna – Soi cu o perioada de vegetatie tot de 130 zile, o varietate timpurie. Radacina este rotunda, neteda si uniforma.
Alba cu petiolul mare – Are petiolul mare, plin, lat, fraged, cu gust placut. Plantele formeaza tufe de 50-70 cm inaltime, cu frunze de culoare verde – deschis. Foarte productiv si valoros.
Alba timpurie – Este un soi timpuriu, cu petiolul mai mic si mai scurt ca la soiul anterior.
Alba aurie – Prezinta petioluri de culoare galbena, groase, carnoase si fragede. Este mai putin productiv, dar petiolurile se inalbesc intr-un timp scurt.
Tall – Utah – Soi foarte productiv, cu petioluri lungi (34 cm) si late 3,3 cm, carnoase si fragede.
Schnittselderi – Se caracterizeaza prin frunze mari, putin incretite, de culoare verde-deschis. In regiunile cu ierni blande, pe terenuri adapostite culturile pot sa ierneze in camp.
Cultivare telina
Dupa ce ati eliberat terenul, din toamna se ara la o adancime de 28-30 cm si tot in acest moment veti adauga 30-40 tone la hectar de gunoi de grajd, 400 kg/ha de superfosfat si 150 kg de sare potasica, conform lucrarii Cultura radacinoaselor.
Apoi, din primavara veti realiza aceleasi lucrari precum la morcov.
Cand se seamana telina
Se seamana 2 g seminte pe metru cub si nu mai mult, pentru ca rasadurile nu se mai repica si nu mai trebuie sa fie etiolate. Pentru 1 ha este nevoie de 200 g seminte de telina si 80-100 metri patrati de solar, rasadnite semicale sau reci.
Țelina se seamănă începând cu luna februarie în spații încălzite, pentru plantarea în aprilie. Plantarea pentru culturile destinate consumului de vara se face la sfarsitul lunii aprilie, iar pentru culturile de toamna la sfarsitul lunii mai si inceput de iunie, cu rasad de 40-50 zile.
Se planteaza pe brazde inaltate cu latimea la coronament de 94 cm, cate 3 randuri pe brazda (la 37 cm) si la 15-20 cm pe rand.
Ruperea frunzelor la telina
Daca observati cateva frunze mai uscate la telina, acestea se pot rupe. Trebuie sa stim faptul ca frunzele de telina contin si ele elemente importante precum magneziu, potasiu si calciu. Cu aceste frunze putem realiza asadar si macerate pentru plantele din gradina.
Irigarea
La inceput norma de udare este moderata, de circa 200 – 250 metri cubi la hectar. Apoi, din iulie intervin norme de udare mai mari de circa 300 – 350 metri cubi la hectar. In total se vor aplica 10 – 12 udari.
O udare prea multa, mai ales in faza de rasad, poate favoriza aparitia fusariozei (un fel de putregai; frunzele se coloreaza in rosu si apoi se usuca). Puteti trata aceasta problema si cu un fungicid precum Tango Super.
Cand se recolteaza telina
Recoltarea se face pe vreme uscata, in august – septembrie pentru consum imediat si in octombrie – noiembrie, la culturile infiintate in mai – iunie. Cu dislocatorul apoi se fasoneaza si se sorteaza in vederea pastrarii peste iarna.
Telina destinata consumului in stare proaspata se valorifica cu frunze. Productia de radacini de telina poate atinge 20 – 25 – 30 de tone la hectar, in functie de soiurile cultivate si conditiile de plantare, sol.
Dupa stratificare, se pastreaza la temperatura de 8-10 grade Celsius, se uda si se mentine o umiditate atmosferica de circa 75%. In acest mod inalbirea dureaza 3-4 saptamani, dupa care plantele inalbite se valorifica sau se pot pastra cateva saptamani, in functie de rezistenta soiului respectiv si de conditiile de pastrare.
Producerea semintelor
Plantele mama triate la sfarsitul primului an se pastreaza in silozuri, stratificate in nisip la 2-3 grade Celsius si 80% umiditate relativa. Se planteaza primavara devreme la 70-96 cm intre randuri si 30-40 cm intre plante pe rand.
Productia de seminte la telina este de 300-500 kg la hectar.
