Cand se tunde pastarnacul, cum se ingrijeste, cum se planteaza sunt intrebarile la care dorim sa va oferim raspunsuri in acest articol. In Romania, aceasta radacinoasa este des folosita in mancaruri, asadar nu putine sunt gradinile in care o regasim.
In diferite regiuni pastarnacul il gasim sub numele de păscănat (Banat), postârnap (Transilvania) si pătârnaț (Moldova). Are o compozitie chimica asemanatoare cu patrunjelul, fiind bogat in saruri de potasiu, vitamina A, B1, B2, C, in ulei volatil, continand si apioi si saruri minerale de K, P, Ca, Mg, Fe.
Cerinte fara de sol si temperatura
Temperatura minima de germinatie este de 1-2 grade Celsius, iar optima de vegetatie este de 18-20 grade Celsius. Are o rezistenta mare la frig. Butasii pentru infiintarea culturilor se pot planta din toamna.
Fata de morcov suporta solurile mai grele, cu mai mult azot, cu mai multa apa. De asemenea, are nevoie de terenuri expuse la soare pentru a se dezvolta optim.
pH-ul recomandat pentru pastarnac este 6-7.
Tehnologia de cultivare
Plantele premergatoare recomandate sunt: cereale de toamna, tomate, ardei, vinete, castravetii, leguminoasele. Cultura pastarnacului este foarte asemenatoare cu cea a morcovului si a patrunjelului.
Se seamana toamna tarziu sau primavara foarte devreme (martie-aprilie), folosind norma de samanta de 5-7 kg / ha, la o adancime de 1-2 cm, in randuri distantate la 35 – 40 cm.
Plantele vor rasarii in circa 3 saptamani. Cel mai mult pastarnacul va consuma substante nutritive in perioada august – septembrie.
Deoarece germinarea se produce mai lent unii cultivatori procedeaza in felul urmator: pe o suprafata de vata sau hartie umezita in apa adaugati semintele de pastarnac. Pastrati-le la o temperatura de 12 – 14 grade Celsius pana cand apar mici radacini albe. Pe acestea puteti sa le semanati. Excludeti orice samanta care nu a incoltit.
Cand se tunde pastarnacul? Cultura trebuie rarita, lasand plantele pe rand la 10-12 cm. Se poate rarii cand exista deja 2-3 frunze bine dezvoltate.
Din punct de vedere al irigarii se va face moderat, deoarece udarile sporesc productia. Si mulcirea solului merita sa o luati in calcul la cultura pastarnacului.
Productia obtinuta ajunge la 30 – 40 de tone la hectar la o densitate de circa 400.000 de plante la hectar. Se mai obtin si 10 tone la hectar de frunze verzi folosite, in proportie mai mica, la furaje.
Boli si daunatori
Daca nu se respecta rotatia culturilor, riscul de aparitie al bolilor este mai mare. Pentru a distruge buruienile se recomanda si 3-4 prasile.
Printre bolile care pot aparea mentionam: mana umbeliferelor, fainarea, putregaiul moale al radacinilor, putregaiul alb. Iar in locurile depozitate, pastarnacul poate dezvolta si boli precum putregaiul cenusiu, putrezirea apoasa.
Daunatorii care pot aparea sunt practic tot cei din familia morcovilor.
Producerea semintelor
Este asemanatoare cu procesul de la morcov. Cultura semincera se planteaza toamna. Se obtin 600-800 kg / seminte la hectar.
Recoltarea
Radacinile sunt lungi, de aceea si recoltarea este o operatiune ceva mai dificila, fiind necesara dislocarea la adancime mare. Plantele nerecoltate toamna, se pot recolta in ferestrele iernii, cand solul nu este inghetat, sau si in primavara.
Mai exact, momentul optim de recoltare este de la 150 – 180 zile de la rasarire.
Inainte de a depozita pastarnacul, taiati frunzele pana la 5 cm. Pastrati pastarnacul la o temperatura de cir ca 0 – 2°C, cu o umiditate de 90 pana la 95%. Pentru depozitare pe termen mai lung (4 până la 6 luni), depozitati radacinile in nisip usor umed, rumegus sau frunze.
Atentie: Aveti grija la manipularea pastarnacului, deoarece seva si/sau frunzele pot fi iritante pentru piele. Purtati pantaloni si maneci lungi, precum si manusi.
