Brichete de foc din paie: Afacerea de milioane de lei a unui tanar din Husi

Brichete de foc din paie ecologice – iata ideea de afaceri a unui fermier roman care a inteles ca este mult mai rentabil si mai bun pentru mediu sa arzi resturile vegetale in centrale, nu pe camp.

Va prezentam in acest articol povestea de viata a lui Emil Enache, un agricultor din Vaslui, care a reusit sa puna pe picioare o afacere de milioane de lei, cu brichete, pe baza unei resurse cat se poate de banale: paiele.

Din pacate, chiar si acum, in fiecare an, aproape mii de hectare sunt arse dupa recoltarea graului, fara a se obtine nimic in schimb. Cu aceasta idee in minte, Emil Enache a inteles ca poate aduce un beneficiu mediului si, pe langa asta, poate construi o afacere. Initial, a inceput cu cu produse de morărit și panificaţie, desfășurând activităţi de fabricare a uleiurilor brute și rafinate și a produselor de morărit și panificaţie.

Brichete de foc: cum a inceput afacerea

Momentul care l-a facut sa inteleaga oportunitatea unei afaceri cu brichete din paie a fost cand a vizitat două târguri de utilaje și instalaţii agricole în Germania și în Danemarca. Acolo a văzut pentru prima dată cum arată și cum funcţionează instalaţiile de brichetat biomasa.

Din 1999 a devenit și agricultor. A luat în arendă aproape 250 de hectare de teren, pe care le-a cultivat cu grâu, porumb și floarea soarelui. A înţeles pe loc că în România există o sursă de biomasă enormă, care de-abia așteaptă să fie folosită: paiele. Astfel a prins contur o afacere din care familia Enache scoate milioane de lei pe an: fabricarea brichetelor din paie.

„Ne-am gandit ca daca tot se ard pe camp aceste resturi vegetale, de cele mai multe ori asa se intampla, de ce nu le-am putea valorifica intr-un mod mai inteligent. Am cumparat pentru noi initial o instalatie de brichetat, sa vedem cum functioneaza si ce randament avem. Apoi Am dezvoltat sisteme de uscare a subproduselor rezultate din procesul de macinis si am ajuns ca toata productia de brichete de foc din biomasa sa fie pentru autoconsum. Dupa aceea, tot ce noi am incercat si am vazut ca este benefic, am decis sa oferim si celorlalti”, povesteste Emil Enache.

Fonduri europene atrase cu succes

După primele calcule, s-a dovedit că ideea este perfect aplicabilă și au început demersurile pentru întocmirea proiectului. Fiind vorba de o muncă de pionierat, nu au lipsit, în mod evident, obstacolele.

Sistemul de brichetare a biomasei nu era prins în sistemul de finanţare SAPARD, astfel că proiectul a fost examinat mai întâi la Iași, apoi la București și, în ultima fază, la Bruxelles. Abia după aceea sau făcut modificări și s-a introdus această nouă secţiune în programul SAPARD.

Totul a durat șase luni și începuturile afacerii s-au făcut cu mari credite la bănci.

„La primul proiect, lucrurile s-au mișcat mai greu pentru că nimeni nu știa ce înseamnă brichete ecologice și ce presupune acest lucru. Proiectul nu prezenta siguranţă pentru că totul era foarte nou și de aceea mi se mai cerea câte o hârtie. A fost un proiect deosebit, de asta a durat șase luni. La al doilea proiect nu au mai fost însă probleme”, a declarat Emil Enache.

De la SAPARD, omul de afaceri a primit 140.000 de euro fonduri nerambursabile. A urmat al doilea proiect, care s-a ridicat la 420.000 euro. Instalaţia a fost montată în 2005, dar tehnologia aceasta nu este nici acum prea bine cunoscută în ţara noastră. Potrivit lui Enache, instalaţia de brichete din masă vegetală, aparţinând S.C. Enache Morărit, este unicat în România și promovează energia regenerabilă pe bază de biomasă, o sursă de energie inepuizabilă.

Citeste si: Idei de afaceri: crescatorie de ciuperci pleurotus cu fonduri europene

Brichete de foc. Randamentul oferit

În 24 de ore, instalaţia produce 14-15 tone de brichete și funcţionează pe sistemul un kilogram de brichete la un kilogram de paie, neexistând pierderi. Un kilogram de combustibil ecologic produce în jur de 4 kilocalorii.

Preţul unei tone de brichete din paie ajunge la 250 lei, o sumă destul de bună comparativ cu alte surse de încălzire folosite în gospodăriile populaţiei în acest moment. În plus, două kilograme de brichete echivalează cu un metru cub de gaze, iar 2,5 kilograme de brichete echivalează cu un litru de motorină.

A construit si centrale pentru arderea brichetelor

„Firma noastra produce si centrale aproape autonome care au capacitatea sa controleze automat arderea, fiind controlate chiar si de la distanta. In procesul de ardere rezulta si potasiu, cat si siliciu, circa 10%. Merita precizat si ca cenusa este evacuata tot automat. Nu este sterila, practic, se poate intoarce din nou in pamant, fiind folosita la fertilizari. Cantitatea de cenusa rezultata e putin mai mare decat la lemn”, mai spune administratorul.

Brichetele din paie, o afacere de viitor

În acest moment, firma lui Emil Enache vinde în jur de 500 de tone de brichete din paie pe an, atât în judeţul Vaslui, cât și în alte judeţe din Moldova.

„Desfacerea nu este nici acum la nivelul scontat, pentru că oamenii sunt conservatori și mai greu acceptă să-și încălzească sediile sau casele cu brichete din paie. Lumea este încă reticentă la combustibilul ecologic, chiar dacă e mai ieftin decât gazul sau lemnul”, mărturisește Emil Enache. „Dar este o afacere de viitor”, mai spune omul de afaceri.

De altfel, o comunitate locală din nordul Moldovei a ales soluţia încălzirii clădirilor publice cu brichete din paie. Acest lucru se petrece în comuna Vlăsinești din judeţul Botoșani. Noul combustibil bazar pe brichete de foc este folosit pentru încălzirea școlilor din comună și a clădirii primăriei.

Autorităţile locale din Vlăsinești au afirmat că brichetele pot fi utilizate atât în sobele de teracotă, cât și în centrale. În cazul utilizării acestui combustibil, cheltuielile scad cu 60% în raport cu produsele petroliere și cu 40% faţă de preţul energiei electrice.

Societatea a fost prima din Romania care a inceput sa produca un combustibil revolutionar (brichete de masa vegetala), fara emisii de bioxid de carbon si cu reziduri dupa ardere refolosibile, conform site-ului companiei.